Persoanelor juridice și persoanelor fizice ce desfășoară activitate de întreprinzător, care nu au declarat și/sau care nu au achitat pentru perioada de gestiune a anului 2017 în termenele stabilite taxa pentru mărfurile care cauzează poluarea mediului, nu li se va calcula majorarea de întârziere, nu li se vor aplică amenzi și, după caz, se vor anula majorările de întârziere și amenzile aplicate, dacă acestea vor depune dările de seamă respectivă și vor achita integral sumele taxei declarate în termen de până la 25 februarie 2018 inclusiv.

Deținătorul patentei de întreprinzător are următoarele obligații: a) să respecte ordinea stabilită de desfăşurare a activităţii indicate în patentă, normele sanitare, normele de protecţie contra incendiilor, să îndeplinească alte cerinţe ce se referă la genul de activitate respectiv, iar pentru desfăşurarea activităţii indicate la compartimentul 1 din anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998, să aibă documentele primare de provenienţă a mărfii;

Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege ce vizează modificarea mai multor legi care conţin reglementarea expresă a modului de cesiune a contractelor de credit bancar, a garanțiilor și altor drepturi ce țin de obligațiile asumate prin contractele respective.

În anul 2018 două companii străine au depus o cerere de chemare în judecată cu privire la apărarea drepturilor exclusive asupra mărcilor, repararea prejudiciului material și moral împotriva SRL „X” din RM. Nerezidenții au indicat că dispun de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. „X” dispune de un butic amplasat într-un centru comercial din mun. Chişinău, în care a organizat comerţul cu amănuntul al articolelor de încălţăminte sport care poartă mărcile companiilor străine, deşi acestea nu au încheiat nici un contract de distribuţie cu entitatea moldovenească, care ar avea ca obiect comerţul de produse ce poartă mărcile respective ale companiilor străine şi nu a avut niciodată anumite relaţii comerciale cu SRL „X”.

Ministerul Finanțelor anunță despre închiderea cu succes a anului bugetar 2019. Vicepremierul Serghei Pușcuța a menționat că, la 30 decembrie 2019, în strictă conformitate cu Legea finanţelor publice şi responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014, au fost efectuate ultimele încasări și plăți la/din buget și au fost finanțate integral toate documentele de plată prezentate de către autoritățile și instituțiile bugetare la trezorerie. Astfel, conform situației din 31 decembrie 2019, nu au rămas plăți neachitate din bugetul de stat.

La 30 aprilie expiră termenul-limită în care entitățile sunt obligate să prezinte situațiile financiare, care, potrivit Legii contabilității și raportării financiare nr. 287/2017, este de 120 de zile de la încheierea perioadei de gestiune. În cadrul unui nou seminar organizat de compania Tx & A Co SRL au fost discutate principalele modificări operate în legislația fiscală și contabilă pentru anul 2020, precum și aspecte ce se referă la închiderea anului fiscal 2019. Lidia Foalea, șefa Direcției reglementarea contabilității și auditului în sectorul corporativ din cadrul Ministerului Finanțelor, s-a referit la aspectele generale ce țin de modul de întocmire a situațiilor financiare pentru anul 2019, dar și la principalele modificări și completări operate la Planul general de conturi contabile.

Executarea silită reprezintă un ansamblu de măsuri, prevăzute de Codul de executare

Serviciul Fiscal de Stat anunță că, la data de 25 februarie 2020, expiră termenul de prezentare a informației de către următorii subiecți: – instituțiile financiare – informația privind toate tipurile de conturi active pe parcursul unui an fiscal, inclusiv rulajele (mișcările) pe aceste conturi; – companiile turistice – informația privind serviciile turistice prestate; – companiile de asigurare – informația privind contractele de asigurare; – deținătorii de registre ale deținătorilor de valori mobiliare – informația privind tranzacțiile cu valori mobiliare efectuate în perioada anului fiscal;

Conform prevederilor Codului fiscal nr.1663/1997: – campanie promoţională – modalitate de promovare a vânzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunţate public şi desfăşurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, câştiguri (art.5 pct.38)); – câştiguri – veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale, atât în formă monetară, cât şi nemonetară. În scopul aplicării acestei noţiuni, câştigul de la jocurile de noroc realizat în cazinouri sau la automatele de joc reprezintă valoarea diferenţei pozitive dintre suma câştigată şi suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, câştigul reprezintă suma totală câştigată (art.12 pct.14)); – în venitul brut nu se includ câştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) (art.20 lit.p2));

Ministerul Finanțelor a aprobat formularul borderoului de achiziție a producției din fitotehnie și/sau horticultură și/sau a obiectelor regnului vegetal, precum și Instrucțiunea privind modul de completare al borderoului. Ordinul MF nr.3 din 2 ianuarie 2020 a fost publicat în MO din 10 ianuarie curent. Amintim că, prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019 care a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2020, Codul fiscal a fost suplinit cu capitolul 103 – Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal.

Începând cu 1 ianuarie 2020, datoriile în valoare de până la 1000 lei cu termenul de prescripție expirat vor fi permise spre deducere. Prevederea este inclusă în Codul fiscal actualizat din anul viitor, legea nr.171 fiind publicată astăzi, 27 decembrie, în Monitorul Oficial. Codul fiscal în redacția actuală oferă dreptul de deducere la calcularea impozitului pe venit pentru persoanele juridice a datoriilor compromise doar în cazul existenței unei hotărâri definitive a unei instanțe de judecată sau a executorului judecătoresc. Uneori, însă, cheltuielile pentru obținerea acesteia depășesc suma datoriei compromise, care este definită în legislația fiscală ca fiind creanță nerambursabilă în cazurile în care există actul potrivit căruia perceperea datoriei nu este posibilă.

Pentru anul 2019, entitățile economice vor întocmi 3 seturi de situații financiare: prescurtate, simplificate și complete, după cum prevede Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017. Prezentarea situațiilor financiare, precum și alte aspecte importante au fost discutate în cadrul seminarului intitulat „Închiderea anului 2019: aspecte fiscale și contabile” organizat de Tx &A Co ATA Consult, care a avut loc la 18 ianuarie curent. După cum a explicat șeful Direcției reglementarea contabilității și auditului în sectorul corporativ din cadrul Ministerul Finanțelor, Lidia Foalea, entitățile micro, care reprezintă circa 94% din numărul total al întreprinderilor înregistrate în țara noastră, întocmesc situații financiare prescurtate. Totodată, acestea au dreptul să întocmească și situații financiare simplificate și complete.

În Monitorul Oficial Nr. 421-427 (6344-6350) de mâine, 1 decembrie 2017, vor fi publicate următoarele documente oficiale PARTEA I. Legi, hotărîri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Lege pentru ratificarea Acordului în domeniul securității sociale dintre Republica Moldova și Republica Turcia (nr. 220, 27 octombrie 2017) şi Decretul privind promulgarea ei

Prima parte Exemplul 7. Salariul efectiv calculat aferent volumului produselor fabricate în luna iunie 2019 la entitatea „Benefice” SRL a constituit 42 852, 50 lei. Salariul normativ calculat la o tonă de produs finit pentru produsul „Foi de vafele” a constituit 4041,01 lei, pentru produsul „Napolitane cu umplutură de halva” – 6275,30 lei. Presupunem că suma totală a salariului normativ calculat la o tonă de produs finit pe linia de Napolitane a constituit 16 820,35 lei. Volumul efectiv fabricat pentru produsul „Foi de vafele” a constituit – 1220 kg, iar pentru produsul „Napolitane cu umplutură de halva” – 3200 kg. Volumul total fabricat a constituit 6180 kg.

Potrivit art. 75 alin. (2) din Codul de procedură civilă, procesele persoanelor juridice se susțin în instanța de judecată de către organele lor de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum şi de către alți angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau de avocați stagiari. În conformitate cu art. 80 alin. (1), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, împuternicirile reprezentantului persoanei juridice trebuie să fie făcute printr-o procură, eliberată şi legalizată în modul stabilit de lege.

Cu începere din 1 ianuarie 2019, Legea privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (Legea nr. 271/2017) stabileşte cadrul juridic privind organizarea auditului de către entităţile de audit, reglementează exercitarea profesiei de auditor, supravegherea auditului, precum şi cerinţele specifice auditului entităţilor de interes public. Supravegherea publică a auditului, importanța căreia este subliniată de Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17.05.2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, reprezintă unul din factorii de bază ai asigurării unui proces eficient de auditare a situațiilor financiare ale entităților.

Pentru anul 2020 (conform Anexei 8D din Declarația privind impozitul pe venit (forma VEN12) întreprinderea „M” SRL, plătitor al TVA, a reflectat impozit pe venit spre achitare către fiecare termen a câte 30000 lei.  În luna august 2020, întreprinderea a achitat în prealabil (avans) dividendele pentru anul 2020 în sumă de 200000 lei și impozit în sumă de 24000 lei. Către 25 septembrie 2020 ce sumă a impozitului pe venit în rate urmează să achite întreprinderea „M”: 30000 lei sau se trece în cont suma impozitului pe venit achitat în urma achitării impozitului pe venit în rate?

În Parlament a fost înregistrat un proiect de lege ce vizează reorganizarea instituțională și asigurarea funcționalității Autorității Naționale de Integritate.

Unul dintre elementele obligatorii ce trebuie sa fie aplicate pe factura fiscală întru documentarea operațiunilor economice, conform art.11 din Legea contabilităţii și raportării financiare nr.287 din 15.12.2017, este semnătura aplicată de către persoanele responsabile din cadrul entității. Un tip practicat de entități la semnarea facturilor fiscale este aplicarea „facsimila” sau „semnătura facsimilă” care, însă, nu are niciun temei legal.

Conectarea primară la serviciile fiscale este cu titlu gratuit pentru toți contribuabilii obligați să utilizeze metodele automatizate, inclusiv pentru prezentarea informațiilor prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Colectarea informațiilor din surse indirecte” (în continuare – SIA CISI), și NU DOAR pentru contribuabilii ce cad sub incidența art. 187 alin. 21 din Codul Fiscal.