În acest articol venim cu unele precizări referitor la prevederile legale privind mecanismul de documentare și contabilizare a donațiilor de către entitățile din sectorul corporativ. Cadrul  normativ  de  bază,  principiile  și  cerinţele  generale  şi  mecanismul  de reglementare  în  domeniul  contabilităţii  şi  raportării  financiare  în  Republica Moldova este stabilit prin Legea contabilității și raportării financiare nr.287 din 15.12.2017 (Legea nr.287/2017). Legea menționată se aplică următoarelor categorii de persoane înregistrate în RM, inclusiv:

Din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi va fi exclusă prevederea potrivit căreia, pentru desfăşurarea activităţii fără licenţă sau a activităţilor interzise pe teritoriul RM, precum şi a celor permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, SFS, ASP sau alt organ abilitat cu atribuţia de eliberare a licenţei poate aplica amendă în mărimea venitului brut din realizarea obţinută în urma activităţilor menţionate.

Termenul de achitare a impozitului pe bunurile imobiliare este:1) în cazul persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător:- pentru bunurile imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal în curs - pînă la 30 iunie a anului curent;- pentru bunurile imobiliare dobândite după data de 31 martie a anului fiscal în curs - până la 25 martie a anului următor anului de gestiune.

Până pe data de 21 aprilie 2022 Ministerul Finanțelor este în așteptarea propunerilor și sugestiilor pentru elaborarea proiectului hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de lege privind implementarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare, în vederea realizării prevederilor Legii nr.45/2022 pentru ratificarea Acordului menționat. Autoritatea a plasat anunțul cu privire la elaborarea proiectului și studiului de cercetare.   Propunerile și comentariile pot fi expediate în adresa persoanei responsabile: Melnic Iulia ( Șef Secție impozite directe, Direcția politici fiscale și vamale ), număr de telefon 022 26 27 88 /  Email:  iulia.melnic@mf.gov.md.  

În conformitate cu art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decât cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.     În temeiul prevederilor art. 793 alin.(2) din Codul fiscal, pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaționale, persoana juridică nerezidentă, pentru a-şi confirma rezidenţă, prezintă plătitorului de venit copia certificatului de rezidenţă sau a documentului ce atestă înregistrarea acesteia în ţara sa de rezidenţă, sau a extrasului de pe pagina web oficială a autorităţii din statul de

Astăzi, 21 aprilie 2021, a demarat cea de-a treia rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului în domeniul securităţii sociale între Republica Moldova şi Regatul Spaniei și a proiectului Aranjamentului administrativ pentru aplicarea Acordului. Negocierile sunt desfășurate în perioada 21-22 aprilie 2021 în format online, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale.   Acordul are drept scop asigurarea unui cadru de garanţii în domeniul asigurărilor sociale pentru lucrătorii migranţi din ambele state care desfăşoară sau au desfăşurat o activitate legală de muncă şi în prezent domiciliază pe teritoriul unuia din statele contractante.

Examinarea proiectului hotărârii de Guvern prin care se propune aprobarea noului Regulament cu privire la modul de aplicare a Convenției vamale realtiv la transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR a fost inclusă pe agenda ședinței secretarilor generali. Necesitatea elaborării documentului derivă din noua procedură electronică eTIR – o alternativă a actualei proceduri de eliberare a carnetului TIR pe suport de hârtie.   Astfel, eTIR presupune efectuarea operațiunilor caracteristice regimului TIR prin utilizarea sistemului informațional al Serviciului Vamal.

 Criza epidemiologică cauzată de COVID-19 a creat dificultăți în activitatea mediului de business, iar recuperarea sectorului va dura mai mult timp. Pentru a depăși efectele acestei crize sunt necesare eforturi comune atât din partea autorităților, partenerilor de dezvoltare, cât și mediului de afaceri.   Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) - Acordul între UE și Republica Moldova, ce urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual avantajoase, este unul din instrumentele ce oferă oportunități în dezvoltarea afacerilor.  

  Care este tipul declarației ce urmează să prezinte Gospodăria Țărănească (GȚ), care nu este înregistrată ca plătitori de TVA și are 2 angajați, dar pe parcursul perioadei fiscale 2021 a beneficiat de munca a 5 zilieri ?   În conformitate cu art. 83 alin. (11) din Codul fiscal,  prin derogare de la prevederile art. 83 alin.(2) lit.d) din CF, întreprinzătorul individual sau gospodăria ţărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sunt înregistraţi ca plătitori de TVA prezintă, nu mai târziu de data de 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune, o dare de seamă fiscală unificată (declaraţie) cu privire la impozitul pe venit.

Autoritățile își propun continuarea reabilitării rețelei de drumuri prioritare, în special a celor care fac parte din Rețeaua Trans Europeană de Transport. Astfel, a fost creat conceptul proiectului „Moldova drumuri IV”, care este o continuare logică a proiectelor anterioare de reabilitare și construire a circa 500 km de drumuri naționale din rețeaua prioritară.   Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 24 noiembrie, proiectul hotărârii privind inițierea negocierilor asupra proiectului Contractului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții pentru realizarea Proiectului „Moldova drumuri IV” și acordarea împuternicirilor pentru negocierea acestuia.

La 29 noiembrie 2018 a fost adoptată Legea nr. 273/2018 pentru modificarea unor acte legislative — Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, Codul contravențional și Legea cu privire la asigurări. În mod special a fost modificat art.16* din Legea privind securitatea industrială a obiectelor periculoase, fiind reglementată în mod expres mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii în caz de avarie la obiectul industrial periculos, a cărei mărime, în dependență de pericol a obiectelor, variază de la 5 mil. lei până la 100 mil. lei. Anterior, mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii se stabilea în baza rezultatelor evaluării riscului la obiectele respective.

Diplomele de recalificare profesională vor fi substituite cu certificate de recalificare profesională, iar beneficiarii vor avea posibilitatea de a deține respectivele certificate atât pe suport de hârtie, cât și în format electronic, iar oportunitatea verificării valabilității acestora la Centrul Tehnologiilor Informaționale și Comunicaționale în Educație ar putea asigura recunoașterea actelor de studii în contextul Acordurilor bilaterale semnate de Republica Moldova cu alte țări.

În anul 2021, forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include atât populația ocupată, cât și șomerii, a constituit 871,6 mii persoane (comparativ cu 867,3 mii în 2020), iar populaţia ocupată a RM a constituit 843,4 mii persoane, fiind în creștere față de anul 2020 (834,2 mii), ponderea persoanelor ocupate din mediul rural fiind mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (55,0% mediul rural și, respectiv, 45,0% mediul urban), comunică Biroul Național de Statistică.

Concursul pentru ocuparea funcției publice de conducere de nivel superior, a funcției publice de conducere și adjunct al conducătorului organului din subordinea ministerelor și altor autorități administrative va include competiția dosarelor și interviul, iar pentru ocuparea celorlalte funcții de conducere și a funcției publice de execuție – proba scrisă și interviul.   Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de modificare a Regulamentului cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201/2009.

La importul/ exportul articolelor destinate uzului personal al membrilor echipelor de gestionare a frontierelor din cadrul corpului permanent al Poliției de Frontieră și Gărzii de Coastă la nivel european în Republica Moldova nu vor fi aplicate taxe vamale, taxe pentru procedurile vamale, TVA și accize.   În Monitorul Oficial din 20 mai curent a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 146-O din 29 aprilie 2022, prin care au fost operate modificări la Regulamentul privind vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a RM de către persoanele fizice și a unor formulare tipizate, aprobat prin Ordinul nr. 56-O/2008.  

Finanțarea proiectelor de dezvoltare regională incluse în Documentul unic de program se va efectua din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL), valoarea căruia se va aproba anual prin legea bugetului de stat. Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a avizat respectivul  proiect de lege.   Potrivit documentului, mijloacele FNDRL vor fi utilizate pentru sporirea competitivității și a ocupării forței de muncă în regiunile de dezvoltare, revitalizarea economică și socială a orașelor, îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare regionale și locale, construcția și renovarea infrastructurii sociale, precum și pentru cofinanțarea proiectelor implementate din sursele de asistență externă.

În aprilie 2021 întreprinderea a achitat o amendă care i-a fost aplicată angajatului acesteia de către organul abilitat. În situația dată, la achitarea amenzii urmează ca suma respectivă să fie inclusă în venitul impozabil al angajatului din care să se rețină impozit pe venit și contribuții de asigurări sociale și medicale? Pentru început, e necesar de stabilit față de cine a fost aplicată amenda. Dacă amenda a fost aplicată față de persoana juridică, iar angajatul acesteia a achitato din mijloace financiare proprii, iar ulterior întreprinderea a restituit angajatului mijloacele băneşti, atunci în cazul dat pentru angajat nu se constată un venit.

Biroul Național de Statistică (BNS) informează respondenții despre posibilitatea prezentării situațiilor financiare pentru anul 2021, la alegere, prin intermediul Ghișeului unic de raportare electronică sau pe suport de hârtie.   Suplimentar, BNS informează că entitățile, care conform criteriilor stabilite în alin.(1) din art.4 al Legii 287/2017 se atribuie la entități micro, sunt obligate să prezinte situații financiare și au opțiunea de a prezenta la alegere: Situațiile financiare prescurtate (RSF prescurtat) Situațiile financiare simplificate (se completează doar Bilanțul și Raportul de profit și pierdere din RSF1) sau Situațiile financiare complete (RSF1).

Serviciul Fiscal de Stat informează că, prevederile privind extinderea Programului de subvenționare a dobânzilor pe perioada ianuarie-mai 2021, precum și a Programului de rambursare a TVA pe perioada ianuarie-mai 2021 întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA şi înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară, nu mai sunt în vigoare ca urmare a Hotărârii Curții Constituționale nr.15 din 28 aprilie 2021, prin care s-a declarat neconstituțională Hotărârea Parlamentului privind declararea stării de urgență nr. 49 din 31 martie 2021.

Modificările la Regulamentul privind restituirea sumelor din bugetul asigurărilor sociale de stat plătitorilor de contribuţii, operate prin Ordinul nr. 201-A din 29 septembrie 2021 al Casei Naționale de Asigurări Sociale, a fost publicat în ediția MO din 15 octombrie. Ordinul a fost emis în scopul ajustării reglementărilor restituirii sau recuperării a mijloacelor din bugetul asigurărilor sociale de stat.   Astfel, restituirea mijloacelor din BASS se efectuează în baza cererii plătitorului. În caz de nedepunere a cererii privind restituirea mijloacelor din BASS, excedentul sumelor plătite în plus se lasă în contul stingerii obligaţiilor ulterioare. Totodată, restituirea va fi posibilă cu condiţia că plătitorul nu are restanţe faţă de BASS. În cazul în care plătitorul are obligaţii faţă de acest buget, în mod prioritar va fi asigurată stingerea acestora.