În Monitorul Oficial din 26 ianuarie a fost publicat Planul de acțiuni privind integrarea străinilor pentru anul 2018. Acesta conține circa 40 de acțiuni pe care autoritățile și-au propus să le realizeze pentru a integra în societate stărinii înregistrați în țara noastră.

Permiterea spre deducere a datoriilor în valoare de până la 1000 lei al căror termen de prescripție a expirat, deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru orice plăți efectuate în folosul angajatului, extinderea, cu un an, a scutirii de impozitul pe venit a dobânzilor bancare a persoanelor fizice, aplicarea taxării inverse pentru livrările de bunuri, implementarea declarației pe termen lung a furnizorului și alte măsuri noi de ordin fiscal vor fi implementate în anul curent.

În situații de urgență, Banca Națională a Moldovei va putea oferi asistență de lichiditate doar băncilor solide și viabile, care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate. Legea nr.114 pentru modificarea unor acte legislative a fost publicată în MO și a intrat în vigoare la 2 septembrie curent. Modificările operate la Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, Legea instituțiilor financiare, Legea cu privire la contractele de garanție financiară etc. au drept scop sporirea transparenței și securității sistemului bancar.

Noua lege a condominului reglementează relațiile de proprietate în condominiu, modul de administrare, exploatare și înstrăinare a proprietății și de transmitere a drepturilor asupra acesteia în condominiu, modul de constituire, înregistrare, modificare și desființare a condominiului etc.

Măsurile de politică comercială sunt stabilite prin acte normative la nivel naţional şi se aplică la importul şi exportul anumitor categorii de mărfuri. Politica comercială include şi restricţiile cantitative şi interdicţiile comerciale în probleme de politică externă (embargouri şi sancţiuni). Unele dintre acestea acoperă toate aspectele relaţiilor comerciale, altele vizează numai anumite produse sau grupe de produse.

Ieri Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege ce are drept scop protejarea drepturilor clienților a trei companii fiduciare care au pierdut registrele clienților, prin restituirea investițiilor, în urma unei proceduri de vânzare a valorilor mobiliare și a părților societăților aflate în administrare fiduciară. Astfel, proiectul descrie procedura de compensare a clienților respectivi, care, potrivit Vicepreședintelui Consiliului de Administrație a Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Nina Dosca, este un mecanism similar celui utilizat în cazul fondurilor de investiții de privatizare

Vicepremierul Serghei Pușcuța a prezidat astăzi, 19 februarie 2020, prima ședință a grupului de lucru responsabil de cadrul macroeconomic, politică fiscală și cadrul resurselor, în cadrul căreia au fost discutate subiecte precum prognoza preliminară a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2021-2023, precum și propunerile de politică fiscală pentru anul 2021.

«Autorităţile Moldovei au elaborat un proiect de lege ce urmăreşte intensificarea măsurilor în lupta cu crimele financiare şi implementarea recomandărilor Comitetului de experţi al Consiliului Europei pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului (Moneyval)», susţine şeful adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), Adrian Corcimari, şeful delegaţiei Moldovei la Moneyval. Tot el a comunicat că Moldova se află sub «monitorizarea regulată» a experţilor europeni începând cu anul 2012. «Experţii Moneyval au remarcat progresul Moldovei pentru anii 2015 — 2016 în eliminarea mai multor deficienţe din legislaţia privind combaterea spălării banilor. Ei monitorizează activitatea autorităţilor moldoveneşti cu privire la elaborarea acestor legi, pentru ca ţara să se îndrepte în direcţia corectă. Scopul noii legi este reducerea numărului crimelor financiare şi apropierea de standardele internaţionale», a mai spus el.

Se permite importul, comercializarea și distribuirea gratuită a încălțămintei folosite, îmbrăcămintei, articolelor textile și jucăriilor folosite (unele poziții), dacă acestea au fost supuse operațiunilor de curățare, dezinfecție și dezinsecție, certificate distinct pentru fiecare lot, prin documente eliberate de instituțiile abilitate din țara de export (în cazul mărfurilor de uz personal folosite importate) sau de întreprinderile naționale specializate în efectuarea operațiunilor de curățare (în cazul mărfurilor de uz personal folosite, colectate de la persoanele fizice și juridice din țară).

Agentul economic nu va mai fi notificat prealabil despre începerea controlului privind respectarea legislaţiei cu privire la siguranţa ocupaţională şi la raporturile de muncă. Această prevedere a intrat în vigoare în urma modificărilor operate în legislaţie.

Art. 234 alin. (2) din CF a fost completat prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative (MO, 2017, nr. 464-470, art. 808).

În anul curent, Serviciul Fiscal de Stat va efectua controale planificate la 928 de agenți economici. Lista entităților care urmează a fi incluse în planul controalelor fiscale pentru anul 2020 a fost aprobată prin Ordinul SFS nr. 599 din 23 decembrie 2019. Astfel, 34 de agenți economici vor fi verificați de Direcția generală administrare contribuabili mari (DGACM). Alți 284 de contribuabili vor fi inspectați de către DGAF Chișinău, iar DGAF Centru va verifica în anul curent 252 de agenți economici. Conform listei, 227 contribuabili vor fi verificați de către DGAF Nord. DGAF Sud urmează să verifice 131 întreprinderi.

Întreprinderea X acordă salariaților săi hrană organizată în valoare de 30 lei. Poate oare acesta să înlocuiască modalitatea de asigurare cu hrană cu tichetele de masă la aceeași valoare? Se vor permite spre deducere cheltuielile pentru acordarea tichetelor de masă? Condițiile caracteristice deducerii cheltuielilor suportate de angajator pentru acordarea tichetelor de masă sunt reglementate de prevederile art. 24 alin.(191) din Codul fiscal (CF) și art.4 din Legea nr.166 din 21.09.2017.

În Monitorul Oficial de astăzi, 23 septembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 22.09.2020 cu privire la modificarea unor ordine.    În conformitate cu articolele 7 și 12 ale Articolului I din Legea privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60/2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.108-109 (7437-7438) din 25 aprilie 2020), în redacția Legii pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative nr.176 din 11 septembrie 2020,

Conform prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de proveniență a acestora şi a faptelor economice fără documentarea şi reflectarea acestora în contabilitate sunt interzise.

Obligațiile privind instalarea terminalelor POS sunt stabilite în Legea nr. 845/1992, cu privire la antreprenoriat și întreprindere. Astfel potrivit art. 71 din Legea menționată, începînd cu 1 iulie 2012, agenţii economici (cu excepţia asociaţiilor de economii şi împrumut şi organizaţiilor de microfinanţare) al căror volum de vînzări din comerţul cu ridicata şi/sau cu amănuntul şi/sau din prestarea de servicii a depăşit 2 milioane de lei

Activitatea vamală include promovarea politicii vamale, asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală, alte activităţi de promovare a politicii vamale.

Conform art.12 alin. (3) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, pentru operațiunile care au caracter internațional, drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica internațională sau cele prevăzute de contract. Totodată, potrivit prevederilor art.117 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză.

Întreprinderea individuală a fost înregistrată în calitate de rezident al parcului pentru tehnologia informației pe parcursul perioadei fiscale. Fondatorul ÎI, pe lângă aceasta, obține venituri salariale pentru munca prestată de la o companie care aplică regimul general de impozitare. Poate persoana fizică să utilizeze scutirea personală pentru veniturile obținute din activitatea salarială, dacă la întreprinderea – rezident IT Parc al cărei fondator este, nu obține venituri salariale? Urmează să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (CET18), dacă în calitate de salariat persoana vizată a utilizat scutirile conform art.33-35 din CF?

Comisia Națională a Pieței Financiare, prin derogare de la prevederile art.6 din Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare, va aproba bugetul necesar pentru verificarea registrelor deținătorilor de valori mobiliare, stabilind și cheltuielile de verificare per acționar.