Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative au fost operate  modificări la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice.   În articolul publicat în ediția din aprilie a revistei „monitorului fiscal FISC.md” autorul nostru Corina Alexa vine cu precizări ce țin de noile prevederi ale art. 6 din Legea nr. 845/1992.   Astfel, „Particularitățile reglementărilor aferente reducerii circulației de numerar în activitatea economică începând cu anul 2021” vă oferă răspunsul la un șir de întrebări, cum ar fi:

Inspectoratul de Stat al Muncii a efectuat 895 controale la unități cu un număr de 51,8 mii salariaţi, inclusiv 771 în domeniul raporturilor de muncă, 107 – securității și sănătății în muncă și 17 – mixte. Conform datelor recent publicate de ISM pentru primele cinci luni ale anului curent, din numărul total de controale 681 au fost planificate (218 – în sectorul public, 463 – în sectorul privat) şi 214 inopinate (74 – în sectorul public, 140 – în sectorul privat). Cu deplasarea în teren la agentul economic au fost efectuate 270 controale (preponderent în sectorul public), iar 625 – din oficiu.   Ca rezultat al acțiunilor de inspecție întreprinse au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost stabilite și consemnate 5904 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative,

Standardele Internaționale de Contabilitate nu prevăd clasificarea activelor ca obiecte de mică valoare și scurtă durată. Totodată, apreciere elementelor corporale ca imobilizări corporale urmează a fi determinată conform prevederilor Standardulului Internațional de Contabilitate 16 „Imobilizări corporale”, aplicat pe teritoriului Republicii Moldova, potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 109 din 19 decembrie 2008 Standardul Internațional de Contabilitate 2 „Stocuri”.

Entitatea plătitoare de TVA a procurat un bun imobil – proprietate a unei întreprinderi înregistrate în calitate de plătitori de TVA declarate în proces de insolvabilitate. Furnizorul imobilului a eliberat factură fiscală pe livrarea în cauză fără mențiunea „taxare inversă”. Are oare dreptul cumpărătorul la calcularea de sine stătătoare și achitarea TVA, dar și dreptul la deducere a sumei TVA aferent procurării imobilului respectiv în baza facturii fiscale care nu conține această mențiune?  

Datoria de stat administrată de Guvern, conform datelor de la sfârșitul lunii martie 2021, a atins nivelul de 70,9 mld. lei. Datoria internă, care deține ponderea 44,4% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 31,5 mld. lei și s-a majorat cu 32,1% față de aceeași perioadă din anul precedent, iar datoria de stat externă, având o pondere de 55,6% în total, a atins 39,4 mld. lei, înregistrând o creștere cu 30,2%. Datele sunt reflectate în Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova, făcut public de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Majorarea nivelului de îndatorare a țării este rezultatul împrumuturilor interne și externe la care a recurs Guvernul țării în contextul pandemiei.

Procedurile de achiziții publice pentru necesitățile comune ale autorităților administrației publice centrale și/sau locale vor fi desfășurate în mod centralizat de către autoritățile centrale de achiziții. În Monitorul Oficial din 7 mai curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 56 din 29 aprilie 2021 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de organizare și funcționare a autorităților centrale de achiziții.   Aceste autorități vor fi create prin hotărâre de Guvern sau prin decizie APL de nivelul al doilea, cu aprobarea actelor de constituire privind modul de funcționare, a structurii, statelor de personal și cu stabilirea surselor de finanțare.

Proiectul pentru modificarea legii cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural a fost inclus pe agenda comisiei agricultură și industrie alimentară după înregistrarea amendamentelor în urma aprobării proiectului în prima lectură în ședința plenară din 19 martie curent și pregătirea pentru a doua lectură.   Necesitatea elaborării acestui proiect vine în contextul crizei din domeniul agricol create în anul 2020.

În cadrul realizării unui contract de prelucrare sub regimul vamal de perfecţionare activă, entitatea A a atras, pentru realizarea în termen a comenzii plasate de partenerul internațional, întreprinderea B, rezident al RM, întocmind un contractat de prestări servicii, acesteia fiindu-i transmise o parte din materia primă plasată sub regimul vamal indicat. Care este regimul TVA pentru fiecare entitate antrenată în acest proces?  

Ieri, 24 mai, în Republica Moldova a fost lansat proiectul pilot de pregătire a tinerilor pentru piața muncii – Joboteca, implementat de Fundația „Terre des hommes” în Moldova, cu sportul Delegației UE în RM și al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Proiectul va fi implementat pe parcursul a trei ani, având ca scop facilitarea accesului tinerilor la oportunități de formare și a stimula participarea acestora în procesul de luare a deciziilor, sporindu-le accesul la piața muncii din Republica Moldova.

Potrivit prevederilor art. 103 alin. (1) pct. 12) din Codul fiscal, sunt scutite de TVA fără drept de deducere operaţiile de asigurare şi/sau de reasigurare, inclusiv serviciile de intermediere a acestora.

Companiilor asociate cu cultivarea și promovarea plantelor și produselor din plante le este oferită posibilitatea de a-și sporiri oportunitățile comerciale transfrontaliere. Republica Moldova, Grecia, Armenia și Georgia și-au propus modernizarea respectivelor întreprinderi din țările bazinului Mării Negre, implementată în cadrul proiectului european „HEGO - plante pentru creștere economică” din Programul Operațional Comun în Bazinul Mării Negre 2014 – 2020.    Partenerul de implementare a proiectului în țara noastră este Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), care a organizat primul eveniment național de diseminare a acestei inițiative transfrontaliere, la care au participat reprezentanți ai autorităților publice, instituții de cercetare, centre universitare/de formare antreprenori și partenerii proiectului.

În MO nr. 393-399 (7316-7322) din 27 decembrie 2019 a fost publicată Legea privind modificarea unor acte legislative nr.171 din 19 decembrie 2019, prin care sunt operate mai multe modificări la Codul fiscal, unele dintre care vizează reţinerea din plăţile efectuate în folosul rezidentului (art. 90). Anterior, prin Legea nr. 122 din 16 august 2019 pentru modificarea unor acte legislative, au mai fost aprobate modificări la art.90 din CF, fiind modificată cota impozitului privind reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată de la 7 % la 12%. Prin Legea nr. 171/2019 a fost reformulat art. 90 din CF cu scopul ca acesta să stabilească clar următoarele aspecte:

Producția industrială (serie brută) s-a majorat cu 3,0% în lunile ianuarie-martie 2021 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată de indicatorii la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+24,2%). Totodată, în perioada de referință s-au înregistrat descreșteri în industria extractivă cu 12,7% și în industria prelucrătoare – cu 2,8%.   Conform datelor prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS), producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, s-a majorat cu 1,7% comparativ cu ianuarie-martie 2020 ca rezultat al creșterii producției și furnizării energiei electrice și termice, gaze, apă caldă și aer condiționat cu 17,6%.

Formularul IPC18 va fi completat cu doi indicatori (rânduri) prin care agenții economici vor avea posibilitatea să declare impozitul pe venit reținut final de la două categorii de contribuabili. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul Ordinului cu privire la modificarea și completarea Ordinului MF nr. 126 din 4 octombrie 2017. Proiectul este elaborat în urma modificărilor operate în Codul fiscal, prin Legea nr. 171 din 19 decembrie 2019, potrivit căreia, începând cu 1 ianuarie 2020, agenții economici care procură de la persoanele fizice produse agricole din horticultură vor reține 5% din plățile efectuare în folosul acestora.

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. În acest articol vom pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

În urma analizei rezultatelor executării bugetului de stat în primele 5 luni și a estimării executării acestuia până la finele anului curent, efectele pandemiei COVID-19, precum și conform necesității evitării blocajelor în activitatea instituțiilor din cauza insuficienței de resurse identificate la unele programe de cheltuieli, Guvernul a aprobat redistribuirea unor alocații din bugetul de stat pentru anul 2021.   Hotărârea Guvernului nr.93 din 16 iunie curent privind redistribuirea unor alocații aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2021 este publicată în ediția MO din 18 iunie.  

Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița a avut astăzi o ședință de lucru cu șefii Direcțiilor de finanțe ale autorităților publice locale. Discuțiile au vizat prioritățile Ministerului Finanțelor, viziunea de mai departe, precum și problemele cu care se confruntă reprezentanții autorităților publice locale.

Guvernul urmează să lanseze realizarea unui Program-pilot ce prevede crearea în cadrul unor misiuni diplomatice, oficii consulare și autorități ale administrației publice locale (APL) de nivel întâi a Centrelor unificate de prestare a serviciilor (Program-pilot CUPS).   CUPS vor fi puncte unice de acces de depunere a cererilor de prestare a serviciilor publice și de recepționare a rezultatului prestării, instituite ca subdiviziuni interne ce intra în contact cu beneficiarii serviciilor publice (front office) la nivelul autorităților APL de nivelul I (primarii) sau al misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale RM, pentru serviciile publice prestate de autoritățile administrației publice centrale.

Contractul cu o rețea mare de supermarketuri este deja în sine o realizare pentru furnizor. Însă lupta pentru accesul la cumpărător și atragerea atenției acestuia nu se finalizează cu încheierea unui astfel de contract.   În activitatea economică a producătorilor de bunuri din diferite domenii de activitate, inclusiv din ramurile panificației, agriculturii, industriei ușoare etc. entitățile deseori apelează la transferuri de plăți în favoarea distribuitorilor, rețelelor de supermarketuri (denumiți în practică „retaileri de produse”) cu scopul de a accelera procesul de vânzare cu amănuntul a bunurilor lor (vânzărilor retail).

1. (35.1.20) La transmiterea activelor în leasing, arendă, locațiune, transmitere la prelucrare etc., fără transmiterea dreptului de proprietate, care documente primare trebuie să elibereze agentul economic, pe aceasta operațiune?