Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce vizează propunerile de politici bugetar-fiscale pentru anul 2022. Propunerile, sugestiile și opiniile sunt așteptate până la 16 noiembrie 2021.     Potrivit documentului, pentru anul 2022 sunt propuse:

La data de 25 februarie 2022 în MO Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr.27 din 21 februarie 2022 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr.150 din 05 septembrie 2018, prin care au fost operate unele modificări la formularul „Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18)”.   Documentul a fost elaborat în scopul de a aduce în concordanță prevederile formularului menționat cu completările operate la Codul fiscal prin Legea  nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, potrivit cărora din 1 ianuarie 2021 veniturile specificate la art.71 lit.n) şi o) ale persoanelor fizice nerezidente urmează a fi supuse impozitării la sursa de plată în modul prevăzut la art.88, fără dreptul la deduceri şi/sau scutiri aferente acestor venituri,

Consiliul municipal Chișinău a aprobat în două lecturi bugetul municipal pentru anul 2021. Acesta prevede venituri în sumă de 4,74 mld. lei, inclusiv transferuri de la bugetul de stat 2,64 mld. lei, și cheltuieli în sumă de 6,28 mld. lei. Totodată, cuantumul fondului de rezervă al municipiului Chişinău se stabileşte în sumă de 10 000,0 mii de lei. Potrivit documentului, cele mai multe venituri se estimează din impozitele şi taxele de stat – 1 257 650,0 mii lei (26,9%). Totodată, veniturile generale ale bugetului municipal vor fi constituite din:• venituri proprii – 671 209,7 mii lei (14,4%);•

Autoritatea fiscală a stabilit drept domenii cu nivel sporit de neconformare fiscală, prioritare pentru monitorizare în anul 2023, următoarele 6 sectoare : HoReCa; comerțul cu ridicata și amănuntul a mărfurilor, produselor și materialelor; serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; industria prelucrătoare; întreținerea și repararea autovehiculelor și școlile de conducere (pilotaj).

Soldul bugetului de stat raportat la produsul intern brut va înregistra o tendință de diminuare în următorii trei ani și va constitui 2,5%. Totodată, se estimează că, în perioada anilor 2020-2022, în medie 18,5% din intrările de împrumuturi externe vor fi direcționate pentru susținerea bugetului, iar circa 81,5% – pentru finanțarea proiectelor investiționale. În Monitorul Oficial din 21 februarie curent a fost publicată Hotărârea de Guvern nr. 56 din 5 februarie 2020 cu privire la aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)”.

Va fi obligată persoana fizică rezidentă cetățean al Republicii Moldova să reflecte în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (formularul CET18) venitul sub formă de dobândă primit de peste hotarele Republicii Moldova?

În anul 2023 revine mecanismul de impozitare progresivă a veniturilor persoanelor fizice. Astfel, potrivit proiectului politicii fiscale și vamale pentru anul viitor, pentru cetățeni se propune aplicarea a două cote de impozitare a veniturilor: • 12% pentru venitul anual impozabil ce nu depășește 1 mil.lei; • 18% pentru venitul anual impozabil ce depășește 1 mil.lei.

1. Actele normative aferente ținerii și organizării contabilității în asociațiile de coproprietari în condominiu Deoarece în practică apar multe întrebări cu privire la modul de organizare și ținere a contabilității de către asociațiile de coproprietari în condominiu (ACC) în articolul respectiv vom examina atât prevederile actelor normative din domeniu, cât și exemple practice.

Prima parte Întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare cuprinde următoarele etape:1) efectuarea lucrărilor premergătoare întocmirii situaţiilor financiare cum ar fi: inventarierea generală a elementelor contabile, întocmirea înregistrărilor de corectare, determinarea cotei curente a activelor imobilizate și datoriilor pe termen lung, care se reflectă în bilanţ în componenţa activelor circulante și respectiv a datoriilor curente;2) completarea formularelor situaţiilor financiare;3) întocmirea notei explicative la situaţiile financiare;4) aprobarea, semnarea și prezentarea situaţiilor financiare;5) reformarea bilanţului.

În conformitate cu art.3 alin. (1) al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (în continuare – Legea nr.287/2017), documentul primar reprezintă confirmare documentară care justifică producerea faptelor economice sau care acordă dreptul de a le efectua (produce); certifică producerea unui eveniment.

Parlamentul a aprobat în prima lectură astăzi, 25 noiembrie, proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. Documentul conține modificări în 13 acte legislative, inclusiv Codul fiscal, Legea fondului rutier, Codul vamal, Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, Legea Fondului de susținere a populației etc.   Astfel, în anul viitor cuantumul scutirii personale se majorează de la 25,2 mii la 27 mii lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute va crește de la 4,5 mii lei la 9 mii lei.

Agentul economic, în ajunul unui nou an școlar a donat rechizite și ghiozdane elevilor din două familii social vulnerabile. Din suma donației efectuate agentul economic a reținut 6%. Contribuabilul a procedat corect în situația abordată?

Din lista actelor permisive care se încadrează în categoria certificatelor este exclusă autorizația de electrician pentru amenajarea instalațiilor noi şi reconstruite la practicarea activităţii de întreprinzător, care se elibera de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, gratuit, pe un termen de 3 ani.    În Monitorul Oficial din 21 mai curent a fost publicată Legea nr. 63 din 22 aprilie 2021 pentru modificarea unor acte normative, ce are ca scop eliminarea lacunelor de reglementare identificate în procesul de implementare a cadrului normativ în partea ce ține de procedura de eliberare, prelungire, reperfectare, suspendare și reluare a valabilității sau retragerii autorizațiilor în sectoarele energeticii,

Angajatorul este obligat să informeze periodic, dar nu mai rar decât o dată în 2 ani (cel târziu în primul semestru al anului următor celui de gestiune), salariaţii şi/sau reprezentanţii salariaţilor cu privire la remuneraţia medie pe categorie de salariaţi sau de funcţii, defalcată în funcție de gen. Totodată, principiul plată egală se aplică fiecărei componente a salariului de bază, a salariului suplimentar şi alte plăti de stimulare şi compensare. Aceste prevederi ar putea suplini atât  Codul muncii, cât și Legea nr. 121/2012 cu privire la asigurarea egalității, dar și Legea nr. 5/2006 cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei si bărbați.

С 30 января 2025 г. вступили в силу положения Градостроительного и строительного кодекса № 434/2023 (далее – Кодекс). Со дня вступления в силу положений Кодекса, согласно ч. (5) ст. 390, признан утратившим силу Закон №721/1996 о качестве в строительстве (далее - Закон №721/1996).

Persoanele cu dizabilități vor putea beneficia de compensații mai mari pentru serviciile de transport. Executivul a aprobat în ședința din 8 iunie curent proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a compensației pentru serviciile de transport, aprobat prin HG nr. 1413/2016.   Astfel, se propune ca persoanele cu dizabilități accentuate să beneficieze de o compensație de 240 lei trimestrial, mărimea acesteia devenind uniformă pe întreg teritoriu al țării. Conform normelor în vigoare (pct.9-11 din Regulament), pentru această categorie de beneficiari mărimea compensației trimestriale în mun. Chișinău constituie 180 lei, în mun. Bălţi – 157,5 lei,  iar compensația oferită în celelalte localități constituie 124,5 lei.

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente în domeniul comerţului și care, concomitent, au statut de pensionar sau persoană cu dizabilitate, nu vor achita prima de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM) în sumă fixă, precum şi primele de AOAM în formă de contribuţie procentuală şi din alte drepturi și venituri obţinute pentru perioada respectivă. Guvernul a dat aviz pozitiv unei inițiative legislative ce conține modificări la Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2018.

Potrivit art. 76 alin. (4) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, în cazul contractelor de achiziţii publice cu executare continuă încheiate pe un termen mai mare de un an, se permite ajustarea periodică a valorii contractului, conform procedurii stabilite de Guvern, luând în considerare schimbarea preţurilor la componentele preţului de cost al bunurilor, lucrărilor sau serviciilor care fac obiectul contractului.   Totodată, potrivit pct. 3 din Regulamentul privind ajustarea periodică a valorii contractelor de achiziţii publice cu executare continuă, încheiate pe un termen mai mare de un an, aprobat prin HG nr. 1129/2018 (în continuare – Regulament),

Legea nr. 93/2022 pentru modificarea unor acte normative (în vigoare din 29 mai 2022) operează un șir de modificări semnificative ce vizează procesul de creditare al populației din Republica Moldova. Astfel, pe lângă băncile comerciale, sunt obligate să asigure o creditare responsabilă și prudentă a populației și organizațiile de creditare nebancară (OCN), având în vedere amendamentele operate la Legea nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară, care, în speță, prevăd:

Ieri, 5 februarie curent, în cadrul ședinței Executivului a fost aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022). Potrivit documentului, obiectivul fundamental al managementului datoriei de stat este asigurarea necesităților de finanțare a soldului bugetului de stat la un nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu și lung, în condițiile limitării riscurilor implicate. Totodată, obiectivele specifice ale gestionării datoriei de stat în perioada 2020- 2022 țin de dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat (VMS), contractarea împrumuturilor de stat externe, ținând cont de raportul cost-risc și realizarea managementului riscului operațional asociat datoriei de stat.