Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 49  din  31 martie 2021 a fost declarată stare de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 1 aprilie - 30 mai 2021. În vederea susţinerii întreprinderilor în condiţiile efectelor economice ale situaţiei epidemiologice (COVID-19), prin Dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale au fost adoptate mai multe măsuri de susținere a mediului de afaceri,  printre care:   1. extinderea Programului de subvenţionare a dobânzilor pe perioada 1 ianuarie - 31 mai 2021; 2. extinderea Programului de rambursare a TVA pe perioada 1 ianuarie - 31 mai 2021;

Forța de muncă (populația activă) a Moldovei, care include populația ocupată și șomerii, a constituit 833,9 mii persoane, fiind în descreștere cu 0,8% în trimestrul I al anului curent față de datele din ianuarie-martie ale anului 2020, când aceasta se cifra la 840,5 mii. Datele publicate de Biroul Național de Statistică (BNS) denotă că ponderea bărbaților (cu indicatorul de 52,8%), a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (47,2%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea din mediul urban (53,4% și, respectiv, 46,6%).   Rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste a constituit 39,3%, fiind în creștere moderată față de nivelul anului precedent (în trimestrul I al anului 2020 – 39,1%).

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a aprobat, prin Ordinul nr. 159 din 1 martie 2021, modelul legitimaţiei de serviciu a inspectorului de muncă. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial din 12 martie curent.   Pe reversul legitimației este înscris un extras din Legea nr. 140/2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii (art.8), ce se referă la drepturile inspectorului. Astfel, inspectorul în exerciţiul funcţiunii, la prezentarea legitimaţiei de serviciu, este în drept: să pătrundă liber, la orice oră din zi sau din noapte, fără informarea prealabilă a angajatorului, în locurile de muncă, în încăperile de serviciu şi de producţie;

Prin Legea nr. 60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţilor de întreprinzător şi modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, fiind efectuate schimbări în modul de calculare a contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) prin unificarea acestora şi achitarea de către angajator, fără a fi reţinute de la persoana angajată. Vor avea impact modificările operate care vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2021 asupra stabilirii pensiilor şi indemnizaţiilor persoanelor asigurate, deoarece de la acestea nu se vor mai reţine CAS individuale?

Problemele actuale ale mediului de afaceri, provocările și măsurile de răspuns ale Guvernului, propunerile comunității de afaceri și ale partenerilor de dezvoltare,  accesul la finanțare, lanțurile de aprovizionare și piețele de desfacere, inovație și digitalizare, resurse umane au fost discutate în cadrul unei video-conferințe organizate de PNUD Moldova în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu participarea a peste 90 de reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, platformelor consultative, asociațiilor de business și bancare, dar și a partenerilor de dezvoltare.   Evaluarea impactului socio-economic a fost realizată de PNUD Moldova, în cooperare cu echipa de țară a ONU, și cu sprijinul UNFPA. Potrivit raportului elaborat de PWC la comanda PNUD Moldova, impactul pandemiei asupra IMM-urilor a fost unul semnificativ, majoritatea companiilor raportând scăderi ale vânzărilor până la 75-100%.

În ianuarie-iunie 2020, volumul investițiilor în active imobilizate s-a diminuat cu 14,9%, însumând 7,9 mld. lei. Au scăzut esențial investițiile finanțate din sursele proprii ale agenților economici, bugetul public național, credite interne și surse străine: - surse proprii ale agenților economici – cu 11,2% (valoarea 5,9 mld. lei, contribuția -7,2 p.p.) - bugetul de stat – cu 58,1% (valoarea 2,6 mld. lei, contribuția -3,9 p.p.) - bugetele unităților administrativ-teritoriale – cu 43,5% (valoarea 3,1 mld. lei, contribuția -2,5 p.p.); - credite interne –  cu 23,3% (valoarea 7 mld. lei, contribuția -2,3 p.p.) - surse străine – cu 33,5% (valoarea 4 mld. lei, contribuția -2,0 p.p.).

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent: produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 mld. lei și a înregistrat o creștere reală cu 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.   Pe categorii de resurse, influența pozitivă a fost generată de sectoarele în care înviorarea a fost resimțită cel mai mult: comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB), industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB), informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB), tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB), construcții (+0,4% contribuție la PIB), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.

Încasările la bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit în 12 luni ale anului curent 40,5 miliarde lei, în creștere cu peste 1,4 miliarde lei sau cu 3,5 % în raport cu perioada similară a anului precedent. Astfel, la bugetul de stat, pe parcursul anului 2020 s-au încasat 17,1 miliarde lei, ceea ce constituie cu 183,9 milioane lei mai puțin comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, sau o diminuare de 1,1 %.    La bugetele locale s-au înregistrat încasări în sumă de 4,1 miliarde lei, ceea ce reprezintă cu 336,6 milioane lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent sau cu 8,8 %. 

Guvernul urmează să aprobe conceptul Sistemului informațional integrat „Asigurarea obligatorie de asistență medicală” (SII AOAM). Documentul a fost elaborat de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) și examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat ce a avut loc ieri, 12 noiembrie.   Autorii documentului menționează că sistemele existente implementate anterior sunt deja învechite și nu corespund funcționalului și tehnologiilor existente. Astfel, CNAM a devenit dependentă de un șir de sisteme informatice utilizate strict doar de către anumite subdiviziuni, acestea fiind orientate în cea mai mare măsură spre necesitățile și business-procesele fiecărei subdiviziuni în parte.

Stocurile, ca cele mai utilizate elemente contabile, provoacă întrebări specifice în practică, începând de la selectarea metodei de evaluare, modul de ținere, clasificare etc. În acest articol vom expune unele abordări generale în evaluarea curentă a stocurilor, în special în cazul aplicării metodei costului mediu1, inclusiv prin prisma modificărilor Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) în vigoare din 1 ianuarie 2020. Conform pct. 10 SNC Stocuri, contabilitatea stocurilor se ține pe subdiviziuni în expresie cantitativă și valorică și/sau în expresie valorică pe unități de evidență cum ar fi: tipul (sortimentul), lotul, grupa omogenă de stocuri etc.

Pentru actele sau faptele îndeplinite ori pentru omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte în exercitarea atribuţiilor conferite prin lege Băncii Naţionale a Moldovei, inclusiv pentru efectuarea operaţiunilor interne circumscrise exercitării acestor atribuţii, pornirea urmăririi penale împotriva membrului organului de conducere a BNM, reţinerea, aducerea silită, arestul și percheziţionarea acestuia nu pot avea loc decât la decizia Procurorului General, cu autorizarea unui complet format din 3 judecători din cadrul Curții de Apel Chișinău. Acţiunile procesuale în privinţa membrului organului de conducere a BNM, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, pot fi efectuate numai după emiterea ordonanţei de pornire a urmăririi penale.

Serviciului Fiscal de Stat (SFS) i se va atribui, din 1 ianuarie 2021, competența constatării și efectuării urmăririi penale a infracțiunilor în cazurile prevăzute de Codul de procedură penală, precum și pentru efectuarea activității speciale în conformitate cu Legea nr. 59/2012 privind activitatea specială de investigații.   Modificările corespunzătoare la art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal au fost publicate astăzi, 9 octombrie, în „Monitorul oficial” (Legea nr. 188 din 11 septembrie 2020). Actuala redacție a articolului indicat prevede că SFS poate doar constata infracțiunile în cazurile prevăzute de Codul de procedură penală.

Codul fiscal prevede obligația contribuabilului de a ţine contabilitatea conform formelor şi modului stabilit de legislaţie, de întocmire şi prezentare Serviciului Fiscal de Stat dările de seamă fiscale, asigurarea integrității documentelor de evidenţă, precum și, în caz de control al respectării legislaţiei fiscale, prezentarea, la prima cerere a persoanelor cu funcţii de răspundere ale organelor cu atribuţii de administrare fiscală, a documentelor de evidenţă, dărilor de seamă fiscale şi altor documente şi informaţii privind desfăşurarea activităţii de întreprinzător, de calculare şi achitare la buget a impozitelor şi taxelor şi acordare a facilităţilor, să permită accesul, în cazul ţinerii evidenţei computerizate, la sistemul electronic de contabilitate.  

În anul viitor Agenția pentru Supraveghere Tehnică va supune controlului 1142 de entități, Graficul controalelor planificate pentru anul 2021fiind aprobat prin Ordinul nr. 83-A din 20 noiembrie 2020.    Astfel, Agenția urmează întreprindă controalele în următoarele 8 domenii de competență: domeniul siguranței ocupaționale – 131 de verificări; domeniul construcții și urbanism – 264 controale; domeniul geodezie și cartografie – 35 controale;

  Potrivit prevederilor art.1171 alin. (11) din Codul fiscal, în cazul în care valoarea impozabilă a livrării impozabile de mărfuri se formează în momentul primirii acestora de către cumpărător ca rezultat al determinării calităţii, masei şi calităţilor de consum ale mărfurilor, la expedierea acestora se eliberează factura fiscală/avizul de însoţire a mărfurilor fără completarea indicatorilor obligatorii care, la momentul expedierii mărfurilor, nu sînt indicaţi.

Ministerul Finanțelor a comunicat că țara noastră a recepționat prima tranșă în valoare de 51,62 mil. euro din Acordul de împrumut dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind Asistența Macro-financiară (Omnibus), semnat de către părți la 21 iulie 2020.   Obiectivul acestui împrumut este de a diminua constrângerile de finanțare externă ale țării, de a atenua balanța de plăți și necesitățile bugetului, precum și de a sprijini Republica Moldova în situația financiară actuală.

După cum este stabilit, la completarea Dării de seamă IPC21 în Tabelul nr. 2 în rubrica nr. 8 de către angajator se declară codul funcției în conformitate cu Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova (CORM). Este obligatoriu pentru completare acest câmp? Care este codul funcției ce trebuie declarat în cazul persoanelor fizice care sunt contractate pentru îndeplinirea unui anumit volum de lucru sau servicii  fără indicarea profesiei în contract?   Reieșind din prevederile Instrucțiunii cu privire la modul de completare a Dării de seamă IPC21, aprobată prin Ordinul Ministerului

Din data de 31 decembrie 2020 de plata taxei de stat în instanţele judecătoreşti sunt scutiți și reclamanții ce vor depune în instanțele de judecată cereri în acțiunile legate de încălcarea dreptului la petiționare. Cu prevederea respectivă a fost completată Legea taxei de stat nr.1216/1992, în MO al RM fiind publicată Legea nr.251 din 16 decembrie 2020.      Amintim că taxa de stat este suma percepută de către organele de stat, împuternicite special pentru acest fapt, de la persoanele fizice şi juridice, în ale căror interese sunt exercitate acţiuni sau eliberate documente de importanţă juridică.

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.

Ministerul Finanțelor informează privind disponibilitatea imediată a resurselor primei tranșe în suma de 10 milioane Euro  din împrumutul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) acordat Guvernului Republicii Moldova pentru Suport Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii în cadrul Proiectului de 70.0 mln. Euro „Răspuns de urgență la COVID-19”, care pot fi recreditate agenților economici prin intermediul Instituțiilor Financiare Participante (IFP) în baza contractelor de recreditare.   Partea de finanțare a sub-proiectelor din fondurile  împrumutului CEB nu va depăși 90% din suma totală a sub-proiectului, iar pentru un beneficiar pot fi finanțate câteva sub-proiecte eligibile, suma cumulativă a cărora nu va depăși în total echivalentul a 2 mil. uro. Suma unui sub-proiect separat nu va depăși echivalentul a 600 mii euro.