În conformitate cu prevederile art. 901 din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului se aplică pentru următoarele tipuri de venituri:

La sfârșitul lunii februarie 2019, rezultatele financiare raportate de bănci prezintă o situație stabilă pentru mare parte din sector. Principalii indicatori financiari și prudențiali înregistrează valori cuprinse în limitele, sau chiar peste cele admise de banca centrală ceea ce determină o situație confortabilă pentru moment. Privit în mod agregat, sectorul bancar se prezintă a fi în continuare profitabil, bine capitalizat și cu un grad de lichiditate ridicat pe termen scurt.

Сontinuare la articolul din nr. 2 (36) 2017 În acest articol va fi ilustrată modalitatea de analiză a activităţii financiare a unei entități auditate.

În perioada 13-15 februarie 2019, în scopul prevenirii comerțului ilicit cu flori (fără documentarea tranzacțiilor prin MCC), Serviciul Fiscal de Stat a desfășurat acțiuni de conformare prin instituirea posturilor fiscale la contribuabilii ce comercializează flori în piețele autorizate din mun. Chișinău. Astfel, în perioada menționată au fost instituite posturi fiscale la 6 piețe autorizate, pe teritoriul cărora activează circa 81 gherete ce comercializează flori. Respectiv, în perioada monitorizării comercianților de flori, volumul livrărilor efectuat, conform datelor mașinilor de casă și control, a constituit 1,9 mil. lei sau cu 263% mai mult față de aceiași perioadă a anului precedent, ceea ce este net superior volumelor înregistrate în afara perioadei posturilor fiscale. Serviciul Fiscal de Stat în continuare recomandă tuturor contribuabililor să se conformeze prevederilor legislației în vigoare.

Consumatorii vor achita un tarif pentru producerea şi transportarea apei, precum şi unul pentru preluarea sau epurarea apelor uzate. Un proiect de lege ce prevede modificarea şi completarea Legii privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare este propus spre consultare de Ministerul Mediului.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

O entitate trebuie să determine dacă este oportun să analizeze fiecare tratament fiscal incert în mod separat sau împreună cu unul sau mai multe tratamente fiscale incerte, în funcție de abordarea care prefigurează cel mai bine rezolvarea incertitudinii. Pentru a determina care dintre cele două abordări prefigurează cel mai bine rezolvarea incertitudinii, o entitate ar putea ține seama, de exemplu: a) de modul în care își întocmește declarațiile fiscale și susține tratamentele fiscale pe care le aplică; sau b) de modul în care entitatea se așteaptă ca autoritatea fiscală să efectueze controlul și să rezolve aspectele care ar putea apărea în urma acestui control.

Partea I a fost publicată în nr. 6(54) Veniturile independente Cu referire la veniturile independente, merită a fi menționat că acestea acoperă, în mare parte, activitatea de întreprinzător definită în Codul fiscal1 desfășurată de persoanele fizice (inclusiv activitatea profesională sau independentă în sensul CF).

Întreprinderea X are doi fondatori cu cote părți egale. Unul dintre ei decide să doneze o parte din cota sa de participare în capitalul social în folosul celuilalt fondator al entității. Ce obligații fiscale revin fondatorilor în rezultatul donării? Se aplică în cazul dat prevederile art. 901 alin. (31) din CF?

Intru executarea prevederilor Legii contabilității nr. 113- XVI din 27 aprilie 2007 (republicată in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 27-34, art. 61) și Hotărarii Guvernului Republicii Moldova nr. 238 din 29 februarie 2008 „Privind aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară pe teritoriul Republicii Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 47-48, art. 302),

Întreprinderea este producător de țigări. Procesul tehnologic de producere a țigărilor presupune un lanț de procese tehnologice consecutiv de la colectarea frunzelor de tutun, dospirea, uscarea, fermentarea, maturarea până la prelucrarea țigărilor și împachetarea lor. Desfășurarea activității de întreprinzător menționate presupune că, întreprinderea, pe lângă producția finală obține și un șir de rebuturi și deșeuri.

VENITURILE ENTITĂȚII STRĂINE. Partea II Partea I. CF prevede, în art.70, că întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut: în RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; peste hotarele RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă, la determinarea venitului impozabil al nerezidenților: se va ține cont numai de venitul obținut în RM și se va permite deducerea numai a acelor cheltuieli, care vizează direct venitul menționat, supus impunerii în RM.

Ministerul Economiei și Infrastructurii și AGEPI au elaborat și propun pentru consultări publice modificări în Regulamentul privind obiectele de proprietate intelectuală create în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu. Amintim că acesta a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1609 în că în anul 2003 și prevede că obiectele de proprietate intelectuală (OPI) create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu urmează a fi remunerate, iar cuantumul remuneraţiei va constitui cel puţin 15% din profitul realizat sau prezumat, fiind calculat şi plătit autorului (coautorilor) nu mai târziu de sfârşitul fiecărui an de utilizare.

Se poate desemna un cuantum procentual de 2% din suma impozitului pe venit reținut din dividendele primite de persoanele fizice?

Viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei, a efectuat o vizită de lucru la ÎS Fabrica de Sticlă, unde s-a documentat cu procesul de lichidare a consecințelor avariei tehnologice din luna august 2016, soldate cu stoparea procesului de producție, acțiunile administrației întreprinderii privind depășirea situației de criză.

Moldova Agroindbank, Moldindconbank și Victoriabank au fost incluse în clasamentul 100 cele mai mari bănci din Europa de Sud-Est. Potrivit clasamentului SEE TOP 100, elaborat de compania SeeNews, în lista celor mai mari bănci din Europade Sud-Est, două bănci din Moldova și-au îmbunătățit pozițiile, iar una – și le-a înrăutățit.

La sfârșitul lunii ianuarie 2019, rezultatele financiare raportate de bănci prezintă o situație stabilă în sector. Principalii indicatori financiari și prudențiali înregistrează valori cuprinse în limitele, sau chiar peste cele admise de banca centrală. Totodată, rezervele acumulate și profitul reportat mențin nivelul de solvabilitate la un nivel superior, cu oscilații de la o bancă la alta în intervalul 20–62%.

Poate sau nu solicita organul vamal acte și informații suplimentare referitoare la valoarea în vamă? Temeiul legal Un drept general al organelor vamale de a solicita documente și informații suplimentare necesare vămuirii este prevăzut de art. 178 și 179 din Codul vamal al RM (CV):

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în 15 decembrie 2017 cu nr. 287 Legea contabilităţii şi raportării financiare (Legea nr. 287), care a fost publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 1-6 din 05.01.2018. Aceasta urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2019 şi reprezintă un interes deosebit pentru toți cei pe care îi vizează, deoarece vine cu unele inovații în comparație cu Legea contabilității 113/2007 (republicată în MO al RM, 2014, nr. 27–34).

Entitatea comercială reprezintă veriga fără de care nu poate funcționa ciclul economic al unei țări, aceasta manifestându-și contribuția atât în plan economic, cât și social. Din punct de vedere economic, entitatea are rolul de a produce bunuri și/sau servicii, a le comercializa și crea valoare adăugată și, eventual, a obține profit. Din punct de vedere social, aceasta contribuie la satisfacerea necesităților populației prin bunurile și serviciile furnizate, la dezvoltarea civilizației umane prin promovarea progresului tehnico-științific etc.