Executivul a aprobat Hotărârea privind implementarea Programului Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3”, prevăzută pentru perioada 2019-2025. Scopul Programului constă în mobilizarea potențialului uman și financiar din diasporă pentru dezvoltarea socio-economică locală a Republicii Moldova. Proiectele vor fi depuse în baza Regulamentului privind implementarea proiectelor în cadrul Programului „DAR 1+3”, ce stabilește procedurile de susținere financiară nerambursabilă din bugetul de stat și de monitorizare a implementării proiectelor de dezvoltare locală.

Ministerul Finanțelor a inițiat pe data de 11 noiembrie 2021 procedura de consultare a propunerilor de măsuri fiscale și vamale pentru anul 2022.   Acestea în mare parte au rezultat din discuțiile preliminare cu reprezentanții asociaților de afaceri și alți actori la data 30 septembrie 2021, fiind incluse doar măsurile care nu erodează substanțial veniturile bugetare pentru anul 2022 și au un nivel înalt de consens. Restul propunerilor, care au un impact bugetar mai sporit și/sau necesită identificarea unor soluții de consens între toți actorii implicați vor fi discutate în următorul exercițiu.   

Proiectul de lege privind modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023), elaborat de Ministerul Finanțelor, este propus de autoritate pentru consultări publice, termenul-limită pentru propuneri asupra proiectului fiind stabilită data de 20 noiembrie 2022. În continuare prezentăm principalele prevederi incluse în document.

Situația cu încasările în bugetul public național se ameliorează după relansarea treptată a unor activități economice. Evident, veniturile sunt mai mici de cele planificate și cu mult mai mici comparativ cu cele ce ni le-am dorit, a anunțat prim-ministrul Ion Chicu în briefingul de astăzi. Amintim că, conform datelor plasate pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat, la data de 1 iunie 2020 încasările au atins cifra de circa 15 mld. lei (la 1 mai aceasta constituia 12, 4 mld. lei). Ion Chicu a menționat administrarea fiscală și vamală eficientă, ceea ce oferă un grad sporit de convingere că toate obligațiile bugetare vor fi onorate în termen și în volum deplin. Cu date precizate autoritățile vor veni pe parcursul următoarelor zile, a menționat premierul.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a făcut public Raportul privind activitatea Zonelor Economice Libere  din Republica Moldova pentru anul 2019. Conform acestuia, la sfârșitul anului 2019 numărul angajaților în Zonele Economice Libere (ZEL) a înregistrat o creștere de 14,5% în cele 7 ZEL-uri, cu 34 subzone. Din numărul total de subzone, 15 au fost create în anul 2018 (ZAL „Expo-Business-Chişinău” – 1 subzonă, ZEL „Bălți” – 6 subzone, ZEL „Ungheni-Business” – 8 subzone). În 2019 nu au fost create zone și  subzone noi.

Proiectul de lege elaborat de Ministerul Justiției prevede introducerea modificărilor în Codului penal, Codului de procedură penală și Legea nr.48/2017 privind Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (Legea nr.48/2017) și implementarea măsurilor care vor spori capacitățile instituționale ale ARBI. Autorii susțin că revizuirea normelor existente va contribui semnificativ la eficientizarea exercitării atribuțiilor Agenției.   Proiectul înaintat pentru consultări publice a fost elaborat în conformitate cu recomandările expuse în Raportul privind evaluarea RM în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor

Dezvoltarea Registrului de Stat al Controalelor (în continuare – RSC), îmbunătățirea analizei impactului de reglementare pentru actele normative noi și dezvoltarea continuă a Ghișeului Unic pentru eliberarea actelor permisive sunt doar unele dintre serviciile modernizate pe parcursul anului 2020, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Eficientizarea utilizării Registrului de Stat al Controalelor. Această resursă informaţională specializată a prevăzut planificarea şi evidenţa automatizată a efectuării controalelor planificate şi inopinate, dar implementarea Registrului a decurs neuniform din determinarea insuficientă a unor organe ale controlului de stat (în continuare – OCS) pentru utilizarea RSC, precum și numărul exagerat de mare a OCS – 58 la număr până în anul 2018, cu o capacitate foarte diferită

Întreprinderile din întreaga lume au fost și încă rămân afectate de consecințele negative provocate de pandemie. Totodată, acestea trebuie să elaboreze strategii eficiente pentru etapa post-criză. Ce acțiuni sunt binevenite pentru continuitatea afacerii? Cum poate supraviețui businessul în timpul unei crize? Cum ne ajută comunicarea în aceste situații? Răspunsul la aceste și alte întrebări a fost propus în cadrul unui webinar dedicat IMM-urilor organizat de Echipa Consultanță pentru Micul Business, BERD Moldova, cu suportul EU4Business a UE, în parteneriat cu Organizația Internațională a Muncii (OIM), Consiliul Economic și Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

- Pe parcursul anului curent Serviciul Fiscal de Stat a întreprins mai multe acțiuni în vederea majorării nivelului de conformare benevolă în rândul contribuabililor. Despre ce rezultate putem vorbi la acest capitol și cum apreciați impactul măsurilor întreprinse?

Efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare. În cazul în care solicită prestarea muncii suplimentare, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de muncă, inclusiv cele privind securitatea și sănătatea în muncă.

În primul trimestru al anului curent, numărul cetățenilor care au primit, la solicitare, semnături electronice de la Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a continuat să crească. Astfel, în această perioadă, numărul lor a sporit, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 6,5% și a depășit cifra de 4,8 mii.

O instituție medico-sanitară (IMS) privată a acționat în judecată furnizorul de energie electrică pentru încălcarea parametrilor de calitate, fiind înregistrat un salt al tensiunii curentului electric şi ulterioarele variații ale acestei tensiuni (de la 180V până la 270V), după care s-au produs întreruperi ale furnizării energiei electrice în aceeaşi zi. Ca rezultat, au fost defectate mai multe dispozitive electrice (receptoare), inclusiv medicale, iar pentru reparația acestora IMS a suportat cheltuieli în sumă de peste 84 mii lei.   Problemele generate de furnizarea necalitativă a energiei electrice au fost reclamate în aceeaşi zi furnizorului, iar ulterior aceste reclamații au fost completate în repetate rânduri, fapt confirmat prin scrisori adresate furnizorului de electricitate, inclusiv actele confirmative ale prejudiciului cauzat ca efect al saltului de tensiune.

Pe parcursul anului 2019, au fost stabilite încălcări ale legislației în domeniul raporturilor de muncă ce țin de diminuarea fondului de salarizare, impozitului pe venit, contribuțiilor și primelor de asigurare obligatorie. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat a adoptat 406 decizii asupra cazurilor de încălcare a legislației, în rezultatul cărora au fost calculate suplimentar la bugetul de stat obligații aferente plăților salariale în sumă totală de 23,2 mil. lei, dintre care au fost achitate 15,3 mil. lei. Datele sunt prezentate în Raportul general al activităților de minimizare a practicii de achitare a „salariilor în plic” și a muncii „la negru” realizate de grupurile multidisciplinare pentru anul 2019.

În semestrul I al anului curent, în rezultatul activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” și a muncii „la negru” desfășurate de Serviciul Fiscal de Stat, au fost calculate suplimentar la buget încasări aferente plăților salariale (impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, penalități și amenzi) în sumă totală de 6,9 mil. lei, dintre care au fost achitate 2,6 mil. lei. Cele mai multe încasări au fost calculate la impozitul pe venit reținut din plățile salariale – 728 mii lei.   Potrivit datelor publicate de SFS, în primele șase luni ale anului curent, în cazul a 107 controale fiscale au fost depistate încălcări ale legislației în domeniul raporturilor de muncă,  în diminuare față de cele înregistrate în perioada similară a anului precedent cu 254 de cazuri.

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor beneficia de noi programe de dezvoltare. Un memorandum de cooperare a fost semnat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE).   Instituțiile și-au propus inițierea unor proiecte comune de dezvoltare a ÎMM, susținerea antreprenoriatului local și instituționalizarea educației financiare și a serviciilor conexe în cadrul ODIMM prin activități de consultanță și de consolidare a capacității întreprinderilor.

Toate actele permisive vor fi eliberate în mod obligatoriu prin Sistemul Automatizat pentru Gestionarea şi Eliberarea Actelor Permisive (SIA GEAP), care va genera un cod unic pentru fiecare act permisiv emis de autoritatea publică. În acest sens, Parlamentul a votat în lectură finală modificările la Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.   Elaborarea proiectului de Lege este prevăzută în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023. Prevederile proiectului sunt conexe și notificărilor din Programul de guvernanță economică pentru Republica Moldova, prin care Guvernul Republicii Moldova urmează să asigure funcționalitatea Ghișeului Unic prin implementarea SIA GEAP.  

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a făcut publice rezultatele primului concurs de granturi din cadrul Programului „Start pentru tineri: o afacere durabilă la tine acasă”. Astfel, 128 de tineri din Republica Moldova vor obține granturi din partea statului pentru inițierea propriilor afaceri. Suma totală a finanțării nerambursabile este de 20,54 mil. lei. Implementarea proiectelor investiționale ale tinerilor va contribui la crearea a 479 locuri de muncă, dintre care 330 sunt pentru tineri și 267 pentru femei. Afacerile susținute prin acest program vor contribui la atragerea în economie a circa 38,78 mil. lei investiții. Aplicațiile beneficiarilor au fost recepționate în perioada lunilor ianuarie-februarie și evaluate în regim online în perioada stării de urgență.

În ședința de joi a Parlamentului Guvernul a prezentat pachetul de inițiative legislative aprobat prin asumare de răspundere în fața Parlamentului. Acestea urmează să intre automat în vigoare în cazul în care timp de 72 de ore inițiativele nu vor fi contestate.  Amintim, Executivul și-a asumat răspunderea pentru patru proiecte de legi.    La prezentarea proiectelor în Parlament Ion Chicu a menționat că modificările operate la Legea privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar sunt determinate de necesitatea stimulării financiare a personalului medical implicat în combaterea COVID-19. Potrivit documentului, salariile vor fi majorate de două ori, în etape: la prima etapă – cu 30% (de la 1 septembrie 2020), cu încă 30% – de la 1 ianuarie 2021 și cu încă 40% în prima jumătate a anului următor. De majorarea salariilor vor beneficia circa 4,5 mii de angajați din domeniul sănătății.

În ianuarie-martie 2020, importurile de mărfuri au constituit $1365,8 mil., cu 0,1% mai mult decât în perioada similară din anul 2019. Totodată, deficitul balanței comerciale în luna martie 2020 a fost de $290,7 mil., majorându-se cu $51,2 mil. față de cel înregistrat în luna februarie 2020, iar comparativ cu luna martie 2019 – cu $14,6 mil., potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Din țările Uniunii Europene au fost importate mărfuri în valoare de $647,7 mil., deținând o pondere de 47,4%, iar din țările CSI – în sumă de $341,6 mil. sau 5,0% în totalul importurilor. În perioada de raportare au crescut livrările de mărfuri și servicii din Turcia, Polonia, Grecia, Franța, Singapore, Portugalia, Pakistan, Spania, Emiratele Arabe Unite, Indonezia, Arabia Saudită, Letonia, Germania etc. În același timp, s-au diminuat importurile din Federația Rusă, China, Austria, Italia, România, Belarus, Elveția, SUA etc.