Darea de seamă fiscală unificată (Declaraţie) (Forma UNIF21) – (Declaraţia unificată), aprobată prin Ordinul SFS nr. 370/2020 se prezintă de către întreprinzătorii individuali (întreprinderile individuale), gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care nu sunt înregistraţi

Casa Națională de Asigurări Sociale depune consecvent efort pentru a simplifica accesul cetățenilor la informații utile din domeniul asigurărilor sociale de stat și a îmbunătăți procesul de interacțiune cu plătitorii de contribuții la Bugetul de Asigurări Sociale de Stat (BASS). Mai exact, CNAS își propune să aducă agenții economici mai aproape de surse sigure de informații și să ofere suport în procesul de utilizare a platformei www.cnas.gov.md.

Aspectele referitoare la controlul ulterior sunt reglementate de Codul Vamal nr.95/2021 (Cod), Legea nr.131/2012 privind controlul de stat și Hotărârea Guvernului nr.92/2023 cu privire la punerea în aplicare a Codului vamal.

Se admite, prin derogare de la prevederile subpunctului 7.4 al Hotărârii nr. 51 din 19 martie 2021 a Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică, desfăşurarea fără spectatori, pe Stadionul „Zimbru” din mun. Chişinău, a meciurilor oficiale internaţionale de fotbal:1.1. Moldova - Insulele Feroe, la data de 25 martie 2021, ora 21.45;1.2. Moldova - Israel, la data de 31 martie 2021, ora 21.45. Hotărârea nr. 52 poate fi vizualizată aici

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1599/2002 cu privire la regulile de origine, Serviciul Vamal este autoritatea împuternicită cu certificarea originii preferențiale a mărfurilor exportate din Republica Moldova. Pentru mărfurile exportate în statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi acordă Republicii Moldova Sistemul Generalizat de Preferinţe (SGP), Serviciul Vamal eliberează certificate de origine Forma A.

Acest articol reprezintă rezultatul atelierului de lucru desfășurat la data de 6 decembrie 2023, unde participanții discutat aspecte-cheie relevante la subiectul legislației anti-abuz și prețurilor de transfer.

В ходе проверки деятельности транспортного предприятия, оказывающего деятельность в сфере пассажироперевозок в режиме  такси было установлено, что предприятие-работодатель нарушает правила удержания и оплаты подоходного налога в отношении сотрудников (таксистов). Так, в отношении одного из водителей за январь 2019 г. не удержан подоходный налог, не оплачены взносы по медицинскому и социальному страхованию. Предприятие было привлечено к ответственности в соответствии с действующим законодательством.  

În conformitate cu prevederile alin. (13) art. 24 din Codul fiscal (CF), în redacția anului 2022, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar fără a depăşi limitele stabilite de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru produsele din tutun de la poziţiile tarifare

 Potrivit prevederilor Legii nr.76/2021 (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.122-128 art.157 din 21.05.2021), pe perioada stării de urgență, declarată în conformitate cu prevederile Legii nr.212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, și/sau pe perioada stării de urgență în sănătate publică, declarată în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice, prin derogare de la prevederile art.96 din Codul fiscal nr.1163/1997, la produsele alimentare și/sau la băuturi, cu excepția producției alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru

Începând cu data de 01 ianuarie 2025 intră în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, precizează Serviciul Fiscal de Stat.

Republica Moldova a realizat încontinuu, începând cu semnarea la 28 noiembrie 1994 a Acordului de Cooperare şi Parteneriat (APC) cu Uniunea Europeană (în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii tacite), eforturi de a se încadra organic

Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi, 23 aprilie, în două lecturi, un proiect de lege cu privire la impozitarea specială, pe perioada stării de urgență și a stării de urgență în sănătate publică, a serviciilor realizate în cadrul activităților atribuite la secțiunea I a Clasificației activităților din economia Moldovei.   Astfel, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, pentru produsele alimentare sau băuturi, cu excepția celor alcoolice, preparate/nepreparate, pentru consumul uman, însoțite de servicii conexe care să le permită consumul imediat, realizate în cadrul activităților care se atribuie la secțiunea I din CAEM, la serviciile de cazare (hotel, motel, vilă turistică, pensiune etc.) va fi aplicată reducerea cu 50% de la cota standard stabilită, până la 6%, a cotei TVA.

(28.11.10) Se vor aplica facilitățile fiscale la importul și/sau livrarea pe teritoriul țării a mărfurilor și serviciilor destinate proiectelor de asistență investițională finanțate din contul împrumuturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanție de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaționale care, la data de 1 ianuarie 2021, se află în stadiu de derulare?

În articolul publicat anterior ”Blocarea fondurilor și a resurselor economice de Serviciul Fiscal de Stat în scopul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale aplicate de Republica Moldova” au fost elucidate atribuțiile autorității fiscale în punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaționale aplicate de RM.

Potrivit art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, plătitorii veniturilor prezintă Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile, darea de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate.   În tabelul nr.2 al dării de seamă (forma IPC21), a aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.94 din 30.07.2020, contribuabilii urmează să declare contribuțiile de asigurări sociale și informația privind evidența nominală a asiguraților.     În același timp, art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, stabilește că angajatorii care în luna de gestiune nu calculează contribuţii de asigurări sociale şi nu au angajaţi nu au obligaţia prezentării dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna respectivă.    Prin urmare, în cazul în care în luna de gestiune nu au fost efectuate plăți în folosul persoanelor fizice, nu au fost calculate contribuții de asigurări sociale şi nu au angajaţi, contribuabilul nu va prezenta darea de seamă pentru luna respectivă (Forma IPC21).

Fiecare plătitor de dobînzi în folosul persoanelor fizice, cu excepția celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali și al gospodăriilor țărănești (de fermier), este obligat să rețină din fiecare dobîndă și să achite ca parte a impozitului o sumă stabilită conform art. 89 din Codul fiscal.

Întreprinderea noastră este beneficiar al unui proiect de asistență tehnică, care cade sub incidența tratatelor internaționale la care RM este parte. Din anumite motive, la efectuarea procurării, furnizorul a eliberat o factură fiscală în care a aplicat TVA la cota de 20%, conform căreia a și fost efectuată achitarea. Este oare posibilă restituirea din buget a TVA întreprinderii noastre, în calitatea sa de beneficiar al proiectului de asistența tehnică, ținând cont de faptul că art. 104 lit. c1) din Codul fiscal (CF), prevede că livrările în cadrul realizării proiectelor de asistență tehnică sunt scutite de TVA cu drept de deducere? 

La etapa actuală, Republica Moldova a abordat un model de legislație în favoarea consumatorului, reglementând mai multe mecanisme de protecție a acestuia. Raporturile în domeniul protecţiei consumatorilor sunt reglementate prin Codul civil, Legea nr. 105/2003 privind protecţia consumatorilor ( Legea nr. 105/2003),

În Republica Moldova circa 70% din seminţele livrate pe piaţă sunt de import şi doar 30%  de origine autohtonă. Una din cauzele care au dus la apariția acestei discrepanțe este agricultura comercială, care se bazează preponderent pe soiuri noi și metode industriale ce au menirea de a obține un randament sporit de producție a culturii de pe suprafața de teren agricol.   Totodată, specialiștii au constatat că, în condiţiile extinderii agriculturii bazate pe metode moderne și intensive de tip industrial, se pronunță problemele de eroziune genetică şi necesitatea de a conserva şi revitaliza seminţele tradiţionale.

O problemă des abordată pe parcursul mai multor ani este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public.