Indicele preţurilor producătorului (preţurile medii de vânzare de către întreprinderile agricole) la produsele agricole în ianuarie-septembrie 2022 faţă de perioada respectivă a anului trecut a sporit cu 18,6%, comunică Biroul Naţional de Statistică.

Volumul activelor oficiale de rezervă, la situația din 31 ianuarie anul curent, a depășit $3,78 mld., fiind în descreștere în comparație cu indicatorul înregistrat la finele anului 2021 cu $117,51 mil. (la 31 decembrie rezervele au însumat $3,9 mld.), comunică Banca Națională a Moldovei.   Diminuarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de intervențiile nete pe piața valutară internă sub formă de vânzări de valută, care în prima lună a anului 2022 au constituit $111,38 mil. Situația a fost influențată și de deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA, fapt ce a condiționat scăderea volumului activelor de rezervă cu $13,77 mil.  

Respectarea recomandărilor prezentate în continuare va reduce considerabil pentru entități riscul neefectuării plății la buget și restituirii sumelor achitate din acest motiv, precum și să evite calcularea majorărilor de întârziere, în cazul în care plata repetată este efectuată tardiv.

Viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Cristina Harea, a participat la o conferință dedicată gestiunii riscului de credit, desfășurată astăzi la Chișinău. Oficialul s-a referit la importanța gestiunii riscului de credit, relansarea creditării în lei moldovenești, rolul birourilor istoriei de credit, creditarea responsabilă, precum și la tehnicile de diminuare a riscului. „După sanarea profundă, reformarea semnificativă și stabilizarea sistemului financiar-bancar din ultimii trei ani, a venit timpul dezvoltării pieței financiare”, a subliniat Cristina Harea.

Prim-ministrul Republicii Moldova,Ion Chicu, a prezentat pe pagina sa de Facebook setul de măsuri de protecție ale persoanelor fizice și juridice în condițiile stării de urgență declarate în țară. Acțiunile au fost agreate cu autoritățile abilitate și vin să diminueze efectele negative asupra situației economice. În continuare oferim postarea prim-ministrului. Stimați prieteni, anunțasem anterior, că după prima serie de acțiuni întreprinse de Guvern, BNM și CNPF, pentru a susține cetățenii și businessul în această perioada dificilă, vom veni și cu alte măsuri necesare.

Centrele unificate de prestare a serviciilor publice vor fi instituite în vederea eficientizării prestării serviciilor publice, sporirea accesului la servicii publice, reducerii sarcinilor administrative și minimalizării costurilor serviciilor date atât pentru beneficiari de servicii, cât și indirect pentru prestatorii de servicii publice, precum și informării, promovării utilizării serviciilor electronice, abilitării și dezvoltării competențelor digitale.

În ianuarie-septembrie 2022 cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) s-a micșorat, în preţuri comparabile, cu 1% faţă de indicatorii înregistrați în ianuarie-septembrie anul trecut. În același timp, cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei în perioada de raportare s-a majorat cu 13,3% (în preţuri comparabile) în raport cu aceeași perioadă a anului 2021.

Volumul creditelor noi acordate de către băncile comerciale din Republica Moldova în luna decembrie 2022 au constituit 4,38 mld. lei și s-au diminuat cu 6,9% față de luna decembrie 2021, comunică Banca Națională a Moldovei. Potrivit regulatorului, 69% din totalul acestora reprezintă creditele în moneda națională, 29,1% – creditele în valută și 1,9% revin creditelor atașate la cursul valutei.

În primul semestru al anului 2019, în țara noastră a fost înregistrată o creștere a volumului producției industriale cu 1,3%, potrivit informației operative cu privire la evoluţia social-economică a Republicii Moldova, publicată de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Creșterea a fost determinată de majorarea producției în ramurile industriale: industria prelucrătoare a crescut cu 1,2%, industria extractivă – cu 13,9%, producția și furnizarea de energie – cu 0,5%. Astfel, potrivit datelor, fabricarea pieselor pentru autovehicule și motoare a fost ramura principală care a contribuit la creșterea sectorului industrial, deținând o cotă de 3,5%. Totodată, această ramură a înregistrat o majorare cu 61,8% în perioada ianuarie-iunie 2019, contribuind cu 3,3% la creșterea sectorului.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a diminuat cu 1,5 p.p. rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt – de la 21,5% până la nivelul de 20% anual. Decizia a fost anunțată astăzi, 5 decembrie, de Guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în cadrul conferinței de presă fiind prezentată decizia de politică monetară.

Este necesar de a elibera facturi persoanelor fizice ce procură marfă prin intermediul entităților de creditare nebancară? În aceste condiții, cumpărătorul care este persoana fizică are posibilitatea, în sediul magazinului, sa contracteze acest împrumut pentru achitarea procurării, iar ulterior își onorează obligațiie față de entitatea nebancară. Conform legislației în vigoare, factura fiscală se eliberează la cerința persoanei fizice, dar cum se va calcula TVA din sumele achitate prin intermediul entității de creditare nebancară? Cum se face corespondența?

Care sume se iau în calcul la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor TVA la efectuarea de către întreprindere a comerţului de consignaţie a mărfurilor în baza contractului de consignaţie cu comitenți-persoane fizice?

Capitolul 3 Titlul III din Codul fiscal (Modul de calculare şi achitare a TVA) urmează a fi suplinit cu noi prevederi, care se referă la restituirea TVA aferentă procurărilor de mărfuri și servicii.

Indicele câștigului salarial real în trimestrul III/2022 față de trimestrul III/2021, calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal brut și indicele prețurilor de consum, a fost de 86,6%. Astfel, câștigul salarial s-a micșorat în termeni reali cu 13,4%.

Contribuabilul persoana fizică-cetățean a prezentat cu întârziere Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma CET18) pentru perioada fiscală 2022 la data de 30 mai 2023

Prin Legea nr.122/2019 pentru modificarea unor acte legislative pusă în aplicare din 1 ianuarie 2020, au fost aduse modificări la art.33 din Codul Fiscal (CF), conform cărora dreptul la scutirea personală o au contribuabilii (persoane fizice rezidente) care au un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepția veniturilor prevăzute la art.901 din CF.   În conformitate cu art.12 pct.4) din CF, venitul impozabil reprezintă venitul brut, inclusiv facilitățile acordate de angajator, obținut de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepția deducerilor și scutirilor aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislației fiscale.

Prin Legea nr. 283 din 05.12.2024 (în continuare – Legea nr. 283/2024), care a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2025, a fost modificată Legea nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului (în continuare – Legea nr. 1540/1998). De menționat că ultimele intervenții de ordin legislativ vin să clarifice anumite aspecte care erau mai mult sau mai puțin interpretabile anterior.

(Continuare. Partea I în nr. 2 (72), 2022).   Mărimea pierderilor agricole prognozate spre recuperare de către entitatea cu activitate extractivă în cazul în care pe terenul atribuit se află o plantație perenă (vie sau livadă roditoare)este compusă din două părți: pierderi provenite din roada nerecoltată;

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Codului fiscal, aprobat în prima lectură în cadrul ședinței Parlamentului de astăzi, 15 decembrie, vine cu instituirea normei ce prevede scutirea de impozitul pe venit obținut din desfășurarea nemijlocită a activității din sectorul zootehnic pentru o perioada de 5 ani, precum și a sumei reinvestită în sectorul zootehnic și cel de prelucrare a producției agroalimentare autohtone, indiferent de tipul de proprietate și domeniul de activitate a acestora.

Potrivit art.88 alin.(1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.