Acordurile internaţionale în domeniul securităţii sociale la care Republica Moldova este parte, prevăd exportul prestaţiilor de asigurări sociale, acordate în conformitate cu legislaţiile naţionale ale statelor contractante, ceea ce presupune dreptul unui lucrător migrant de a beneficia de prestaţiile dobândite în statele în care şi-a desfăşurat activitatea, pe teritoriul statului de domiciliu. Totodată, exportul prestaţiilor nu se aplică pentru alocaţiile sociale, alocaţiile de stat, indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi de maternitate, ajutoarele de şomaj, pensiile pentru vechime în muncă, pensiile speciale pentru unele categorii de cetăţeni, acordate în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

În data de 12 decembrie 2020, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea nr.75 din 21.05.2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor („Legea 75/2020”).   Această lege stabilește un mecanism pentru implementarea prevederilor art. 35 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului („Legea 308/2017”), care conține lista sancțiunilor pecuniare aplicabile.   

În cadrul întreprinderii noastre s-a constatat o situaţie în care, la data de 2 martie 2020, o angajată a prezentat certificatul de concediu medical pentru sarcină şi lăuzie pe o perioadă de 126 de zile. Data de 1 martie 2020 a fost zi de duminică. Cum urmează de declarat în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 situaţia respectivă?

1. (29.2.4.10) Care este modalitatea de calculare a impozitului pe venit de către persoana fizică în cazul înstrăinării unui automobil? 2. (29.2.5.13) În cazul procurării de la persoana fizică a proprietății conform contractului lease-back este obligată persoana fizică să prezinte declaratia privind impozitul pe venit (Forma CET)? 3. (29.2.5.10) Este obligată persoana fizică să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, în cazul în care pe parcursul perioade fiscale aceasta a beneficiat de pensie și a obținut venit din salariu de la un singur loc de muncă?

În agenda evenimentelor pentru săptămâna care a început astăzi, 18 noiembrie 2019, sunt formulate șapte măsuri sociale care necesită a fi implementate imediat: – acordarea unui sprijin financiar pentru sărbătorile de iarnă în sumă de 700 de lei pentru 625 de mii de pensionarii – modificarea legislației, astfel încât indexarea pensiilor să se efectueze de două ori pe an – majorarea cuantumului pentru perioada rece a anului de la 350 la 500 de lei per lună și extinderea numărului de beneficiari

Beneficiarii de prestații sociale, stabilite până la 1 aprilie 2019, al căror cuantum lunar nu depășește 2000 lei, vor primi un suport unic în sumă de 600 lei. În cadrul ședinței plenare de ieri, 7 februarie 2019, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege cu privire la acordarea suportului unic beneficiarilor de pensii și alocații sociale de stat.

Sechestrarea și urmărirea bunurilor unui debitor este o procedură complexă și complicată, care necesită cunoașterea interacțiunii mai multor acte normative și legislative. Aplicarea corectă a acestora garantează respectarea intereselor părților implicate în proces. Astăzi venim cu generalizarea procedurii respective, care va fi utilă atât debitorilor cât și creditorilor, indiferent de statutul acestora (persoane fizice sau juridice).

În primele 9 luni ale anului curent, suma încasărilor în numerar în sistemul bancar a constituit 90191 mil. lei, în creștere cu 7,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, comunică Banca Națională a Moldovei. Potrivit datelor, majorări s-au produs pentru următoarele tipuri de încasări: • de la întreprinderile care prestează alte servicii – cu 15,3%; • din vânzarea valutei străine persoanelor fizice – cu 12,2%; • de la comercializarea mărfurilor de consum, indiferent de canalul de desfacere – cu 8,5%;

În continuare propunem unele precizări cu privire la categoriile reflectate în Darea de seamă IPC 18 pentru agenţii economici care au obligaţia de a achita contribuţii de asigurări sociale datorate de angajator la un alt tarif decât 23%. Aceştia sunt angajatorii din aviaţia civilă, angajatorii din domeniul tehnologiei informaţiilor, angajatorii din agricultură, care, conform legii, sunt obligaţi să achite contribuţii de asigurări sociale de bază calculate conform altor tarife.

În perioada de gestionare a procesului de recepţionare a declaraţiilor de către CNAS, au fost atestate cazuri în care angajatorii declarau sume cu privire la fondul de salariu (venitul asigurat) pentru un angajat într-un cuantum majorat pentru a i se stabili o pensie sau indemnizaţie majorată, iar după stabilirea dreptului social, suma declarată iniţial se încerca a fi corectată prin diminuare, diferenţa de sumă fiind declarată pentru o altă persoană, care urmează în timpul apropiat să stabilească o prestaţie. În scopul de a nu admite dezafectarea de mijloace ale BASS, art. 56 al Legii 489/1999 prevede responsabilitatea angajatorului de a restitui sumele plătite necuvenit sub formă de pensii și indemnizaţii ca urmare a prezentării declarațiilor corectate.

Astfel a numit Prim-ministrul Republicii Moldova proiectul bugetului de stat pentru anul 2020, care se află în proces de elaborare. Maia Sandu a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că Guvernul va propune majorarea de salarii și plăți sociale, ținta bugetului pentru anul viitor fiind cetățenii cu venituri mici. Suplimentar, administrația publică locală va beneficia de venituri mai mari, deoarece 100% din impozitul pe veniturile persoanelor fizice vor rămâne în bugetele locale, iar din impozitul pe venit al persoanelor juridice către APL pot fi oferite 50%, scopul fiind independența financiară a acestor autorități.

În mun. Chișinău la 1 iulie curent erau înregistrați 158880 beneficiari de pensii, cu o mărime medie a prestației de 2665 lei și 9310 beneficiari de alocații sociale, cu o mărime medie de 556,76 lei, potrivit datelor oferite de Casa Națională de Asigurări Sociale. Cei mai mulți pensionari sunt înregistrați în sectorul Botanica – 40164, precum și cel mai mare număr de beneficiari de alocații – 2418. Totodată, cel mai mic număr de beneficiari de prestații sociale este înregistrat în sectorul Centru – 23207 beneficiari de pensii și, respectiv, 1221 de alocații.

În cadrul întreprinderii unde sunt angajată activează persoane care sunt beneficiari de pensie. Eu sunt contabil recent angajat. Contabilul precedent a declarat toate aceste persoane pensionari cu categoria 101 „persoană angajată pe bază de contract individual de muncă”. Este necesar de a declara în darea de seamă IPC 18 categoriile care reflectă activitatea pensionarilor? Este sau nu necesar să prezentăm corectări în declaraţiile persoanelor asigurate pentru anii precedenţi?

Analizând informația din Sistemul informațional al Serviciul Fiscal de Stat „Contul curent al contribuabilului”, autoritatea fiscală a constatat că, SA „A.”, în procedura planului, înregistra o restanță în sumă de 483937 de lei, iar conform contului curent detaliat restanță față de bugetul public național la clasificația economică 114110 – Taxa pe valoare adăugată constituia 383910,81 de lei. Respectiv, SFS a emis ordinul incaso prin care a dispus încasarea forțată din contul SA ,,A” a sumei de 61389,44 de lei, scadența cărora a survenit în perioada de după deschiderea procedurii de restructurare.

În țara noastră ar putea fi implementat un sistem individual de pensii. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care se propune completarea Legii privind sistemul public de pensii. Scopul documentului este asigurarea echității în rândul beneficiarilor. Astfel, prin această inițiativă se propune introducerea „pensiei personale”, ce constă în acordarea unui adaos de 15% la pensia de bază pe care o va avea persoana la momentul intrării în vigoare a prevederilor propuse.

Sunt angajată oficial la două entităţi economice. În legătura cu situaţia epidemiologică din ţară, începând cu data de 16 martie 2020, la locul de bază am trecut cu munca la distanță. La locul de muncă prin cumul, deoarece aveam restanţe la concediul de odihnă anual plătit,  mi s-a oferit concediu de odihnă. La locul de baza mi s-a calculat salariul în volum integral. La locul prin cumul s-a calculat indemnizaţia de concediu de odihnă anual. Totodată, la locul de muncă prin cumul am avut opţiunea de a pleca în concediu neplătit. Cum urmează a fi declarate situaţiile respective în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 pentru ambele întreprinderi?

Sunt pensionară şi primesc pensie din Federaţia Rusă. Anterior am primit 2 ani pensie în Moldova. Patru ani mai târziu vreau să-mi transfer pensia din Rusia în Moldova. Cum voi primi pensia aici şi îmi va fi ea indexată, doar în Moldova mi s-a calculat pensia cu cinci ani în urmă, iar în această perioadă pensiile localnicilor au fost indexate de câteva ori?

Pe perioada stării de urgenţă, mulţi dintre angajaţii întreprinderii noastre au depus cerere pentru concediu neplătit şi nu li se calculează salariu. Trebuie de declarat aceste perioade în Darea de seamă IPC 18?   Potrivit prevederilor art. 120 alin. (1) din Codului muncii, din motive familiale şi din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimţământul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de până la 120 de zile calendaristice, în care scop se emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărâre).

În lunile ianuarie-octombrie ale anul curent, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 1549 controale, verificând respectarea prevederilor actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă la unități cu un număr de 83524 salariaţi, dintre care 1128 constituie controale planificate (280 în sectorul public și 848 în sectorul privat) şi 421 – inopinate (149 în sectorul public și 272 în sectorul privat). În urma acțiunilor de inspecție, au fost întocmite procese-verbale de control în care au fost consemnate 8456 încălcări şi abateri de la prevederile legislației din domeniul raporturilor de muncă. Activităţile de control întreprinse au demonstrat că, angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale ce țin de stabilirea salariului și respectarea termenelor de plată a acestuia.

La 1 ianuarie 2019, în mun. Chișinău erau înregistrați 158 612 beneficiari de pensii, mărimea medie a acesteia fiind de 2433 lei, arată raportul Casei Naționale de Asigurări Sociale privind beneficiarii de pensii şi alocaţii sociale de stat în aspect teritorial, aflaţi la evidenţa CNAS. Totodată, în capitala țării, la 1 ianuarie curent, erau înregistrați 8734 beneficiari de alocații, mărimea medie a prestației fiind de 538 lei. Cel mai mare număr de beneficiari de pensii este în sectorul Botanica – 39685, pentru aceștia mărimea medie a pensiei constituie 2312 lei. Tot în sectorul Botanica se află și cei mai mulți beneficiari de alocații sociale – 2294, cu o alocație în mărime medie de 534,94 lei.