Potrivit pct. 3 din Regulamentului privind modul de subvenţionare a dobînzilor la creditele bancare şi/sau nebancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020, aprobat prin Ordinul Ministerului Fianțelor nr.66/2020, nu constituie obiect al subvenționării conform Regulamentului menționat dobânda la creditele ce fac obiectul sprijinului acordat de către Agenția de Intervenție și Plăti pentru Agricultură în cadrul submăsurii „Stimularea creditării producătorilor agricoli de către băncile comerciale și instituțiile financiare nebancare.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Peste 300 de elevi și tineri s-au înscris la prima tabără de educație financiară din Republica Moldova, care a început astăzi în cadrul proiectului ”Dă sens banilor”, desfășurat de Banca Națională a Moldovei, în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.     În deschiderea evenimentului, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a menționat că educația financiară este o preocupare importantă a Băncii Naționale. „Astăzi, noua realitate pe care o parcurge întreaga omenire impune o  nouă viziune asupra educației financiare, bazată pe o abordare digitală, dar care, ca și până acum, să vină din suflet și  dorința de a sprijini publicul în lumea financiar-bancară”.  

Serviciul Fiscal de Stat anunță că a recepționat 101 587 Declarații cu privire la impozitul pe venit de la persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, pentru perioada fiscală 2019, ceea ce constituie cu 46 174 declarații mai puțin comparativ cu perioada anului 2018.   Această scădere este cauzată de faptul că pentru perioada anului 2018 persoanele fizice, care desfășoară activitate de întreprinzător, au avut obligația de a prezenta 2 declarații cu privire la impozitul pe venit pentru cele două etape distincte în contextul reformei de la 1 octombrie prin care a fost stabilită o cotă unică la impozitul pe venit de 12% comparativ cu 7% și 18%.

La 1 aprilie curent la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) erau înregistrați 699613 beneficiari de pensii. Mărimea medie a prestației constituie 1793,95 lei. Astfel, din numărul total al beneficiarilor, 524890 primeau pensie pentru limită de vârstă, mărimea căreia constituie 1732,39 lei, pensie de dizabilitate în mărime medie de 1361,29 lei se acorda pentru 124252 de persoane, iar de pensie de urmaș – 919,92 lei, beneficiau 11185 de persoane.

Cabinetul de miniștri a aprobat Regulamentul privind stabilirea modului de acordare a ajutorului financiar din partea Guvernului Federației Ruse, destinat pentru compensarea parțială a prejudiciului cauzat de seceta din anul 2020 la cultura porumbului și pregătirea solului pentru recolta anului 2021.   Documentul stabilește procedura de acordare, modalitatea și procesul de calcul al sumei ajutorului financiar, dar și modul de repartizare a mijloacelor financiare. Autoritatea responsabilă de realizare a acestuia va fi Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA).  

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că, ținând cont de prevederile Codului civil, dacă ultima zi a termenului de prezentare a dării de seamă și achitare a obligației este o zi de duminică, de sâmbătă sau o zi care, în conformitate cu legea în vigoare, la locul executării obligaţiei este zi de odihnă, termenul stabilit expiră în următoarea zi lucrătoare. Astfel, data de 26 iulie 2021 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) la bugetul asigurărilor sociale de stat.   Categoriile plătitorilor sunt stabilite în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale:

La sfârșitul lunii octombrie 2020, conform datelor din informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova prezentată lunar de Ministerul Economiei și Infrastructurii, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 63,3 mld. lei.   Datoria internă, care deține ponderea 45,1% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 28,6 mld. lei și a crescut cu 24,6% față de aceeași perioadă din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 54,9% în total, a însumat 34,7 mld. lei și s-a majorat cu 17,2%.

Este în drept contribuabilul să nimicească documentele, dacă perioada pentru care intenționează să nimicească actele nu a fost supusă controlului fiscal?   Conform art.17 al Legii contabilităţii şi raportării financiare nr. 287/2017, entitatea este obligată să păstreze documentele contabile (documentele primare, registrele contabile, situaţiile financiare şi alte acte) aferente organizării şi ţinerii contabilităţii, care sunt sistematizate şi păstrate conform regulilor și termenelor stabilite de Organul de stat pentru supravegherea şi administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova. 

 Criza epidemiologică cauzată de COVID-19 a creat dificultăți în activitatea mediului de business, iar recuperarea sectorului va dura mai mult timp. Pentru a depăși efectele acestei crize sunt necesare eforturi comune atât din partea autorităților, partenerilor de dezvoltare, cât și mediului de afaceri.   Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) - Acordul între UE și Republica Moldova, ce urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual avantajoase, este unul din instrumentele ce oferă oportunități în dezvoltarea afacerilor.  

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Efectuarea desemnării procentuale pentru anul 2019 a fost solicitată de 28 506 persoane,  cu 5 560 de persoane mai puține comparativ cu anul 2018, estimându-se o sumă prealabilă de 6,37 mil. lei sau cu cu 1,31 mil. mai puțin comparativ cu anul 2018, anunță Serviciul Fiscal de Stat, cu referire la rezultatele recepționării declarațiilor cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2019.

Adoptarea legislației cu privire la parcurile pentru tehnologia informației a fost cea mai importantă inițiativă de dezvoltare a industriei IT din Republica Moldova și de sporire a competitivității acesteia la nivel regional.   Primul parc IT virtual a fost lansat la 1 ianuarie 2018, iar rezultatele nu s-au lăsat mult așteptate.  Numărul rezidenților Moldova IT Park a depășit, recent, cifra de 600 companii, dintre care 100 companii au aderat la parcul IT pe parcursul anului 2020. Aproape 50% dintre rezidenți sunt companii create după lansarea Moldova IT Park.

Criza actuală reprezintă un șoc pentru multe modele de afaceri. În lipsa interacțiunii fizice cu clienții sau colegii de serviciu, multe job-uri devin inadecvate. Companiile se închid treptat, temporar sau permanent. Angajații și angajatorii sunt depășiți de noua realitate. În situația de față, cine nu știe să se adapteze este înlocuit rapid.   Multe companii au înțeles acest lucru și au început să se reinventeze, iar munca de acasă a devenit noua realitate. Din păcate, virtualizarea mediului de lucru este încă un concept nou și reprezintă o provocare pentru noi toți. România, mai ales, este forțată să sară peste etapele firești prin care alte state au trecut în momentul implementării sistemelor de work from home sau de remote work. În România încă asistăm la realitatea în care copiilor li se impun cursuri online în condițiile în care mulți dintre aceștia nu au acces la tehnologie și internet. În mediul de afaceri situația nu este atât de dramatică, însă schimbarea este încă la început.

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Epopeea documentării corecte și corespunzătoare a tranzacțiilor economice aferente serviciilor de publicitate și promovare prin intermediul rețelelor de socializare (Facebook și Instagram), dar și prin intermediul altor motoare de căutare precum Google, este mai veche, însă nu pe deplin soluționată. Actualitatea dilemelor legate de acest subiect a revenit în prim-plan odată cu pandemia, când comerțul electronic sau așa numitul e-commerce, a căpătat o dezvoltare și răspândire vertiginoasă, iar magazinele online au apărut ca „ciupercele după ploaie”. Astfel a crescut și cererea de publicitate și promovare online pentru mediul de afaceri autohton.

Codul civil al RM (CC) prevede dreptul persoanei juridice de a se reorganiza. Conform art.204 alin.(1) din CC, persoana juridică se reorganizează prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare.     Aici oferim principalele noțiuni necesare pentru o mai bună asimilare a informației ce va urma. Astfel, fuziunea se realizează prin contopire sau absorbţie.

Potrivit art.90/1 alin.(3/7) din Codul fiscal băncile, asociațiile de economii şi împrumut, precum şi emitenții de valori mobiliare corporative rețin un impozit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente.   Deasemenea, conform art.89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menţionat la art.90, de dobînzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobîndă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din plată. 

În perioada 3-13 noiembrie 2020, Agenția Proprietății Publice va desfășura licitațiile cu strigare pentru privatizarea acțiunilor proprietate publică de stat din 13 societăți pe acțiuni, în loturi unice, pe piața reglementată.   Astfel, sunt propuse pentru privatizare pachetele de acțiuni a 10 societăți pe acțiuni din domeniul reparării și întreținere a drumurilor auto, în care cota statului variază între 96,8% și 99,14%, iar costul – între 22 mil. lei și 42 mil. lei. Toate acțiunile sunt expuse spre vânzare la prețul ce depășește valoare nominală a acestora de la 0,5 lei până la 6,6 lei.

 Potrivit pct. 11 din Regulamentului privind modul de subvenţionare a dobînzilor la creditele bancare şi/sau nebancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020, aprobat prin Ordinul Ministerului Fianțelor nr. 66/2020, producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale sunt considerați agenții economici care au suportat pierderi ale producției agricole de peste 50%, pe o suprafață de minim 30% din totalul terenurilor deținute în folosință și/sau posesie, ca urmare a calamităților naturale produse în anul 2020, determinate conform actelor de constatare aprobate de către comisiile pentru situații excepționale.