Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a declarat joi seara, la un eveniment din New York, că creşterea economică revine în Europa, după ce regiunea nu a reuşit în ultimii şapte-opt ani să aibă o contribuţie majoră la expansiunea globală, relatează Bloomberg.

Banca centrală a Chinei a redus marţi dobânda de politică monetară pentru a cincea oară din luna noiembrie, precum şi rezervele minime obligatorii ale băncilor, intensificând eforturile de susţinere a pieţei de capital şi de oprire a încetinirii creşterii economice.

Pentru că statele din zona euro, abia ieşite din recesiune şi pândite deja de alta, îşi ghidează revenirea după interesul economic propriu sau chiar politic şi nu după cel colectiv, Banca Centrală Europeană a ajuns singura autoritate cu puterea de a acţiona decisiv pentru protejarea uneia dintre cele mai mari şi mai dezvoltate economii din lume. Pieţele aşteaptă cu sufletul la gură orice indiciu privind următorul pas al BCE, care ar putea fi făcut chiar săptămâna viitoare.

În afara Elveţiei, pe pieţele internaţionale preţurile cuprului, un metal intens folosit în industrie şi prin urmare un barometru al activităţii industriale, a ajuns la începutul săptămânii la cel mai redus nivel din 2009. Şi cotaţiile zincului şi cele ale nichelului, de asemenea metale industriale, au scăzut.

Germania, principalul partener comercial al Estului, a avut un rol important în performanţa economică a ţărilor europene din perioada ianuarie-martie când a compensat stagnarea Franţei şi declinul Italiei, următoarele două cele mai puternice ţări din regiune. Datele anunţate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, pentru trimestrul al doilea arată de data aceasta că economia Germaniei a scăzut, Italia este în recesiune, iar Franţa stagnează deja de două trimeste, astfel că toată zona euro se confruntă cu o frânare a creşterii economice.

Redresarea zonei euro nu este nici solidă nici suficient de puternică, se arată într-un raport anual al FMI privind situaţia din regiune, în care estimarea de creştere economică este redusă cu 0,1 puncte procentuale, la 1%. FMI a menţinut neschimbată prognoza pentru 2015, la 1,5%.

Banca Centrală Europeană (BCE) va menţine probabil dobânzile la un nivel scăzut cel puţin până la sfârşitul anului 2016, a indicat preşedintele BCE, Mario Draghi, într-un interviu pentru publicaţia olandeză De Telegraaf, preluată de Bloomberg. "Am prelungit accesul băncilor la lichiditate nelimitată până la sfârşitul anului 2016. Este un semnal. Programul nostru pentru susţinerea creditării către companii va continua patru ani. Asta arată că dobânzile vor rămâne scăzute o perioadă prelungită. Dar ulterior, vor creşte odată cu întărirea recuperării economice", a răspuns Draghi la întrebarea cât timp vor rămâne scăzute dobânzile.

Economia Italiei, a treia ca mărime a zonei euro, a reintrat în recesiune, comenzile pentru industria manufacturieră a Germaniei, motorul de creştere al Europei, au înregistrat cea mai abruptă scădere din ultimii trei ani, iar analiştii puternicei şi influentei bănci americane Gold­man Sachs atenţionează că vremurile de relaxare pe pieţele de finanţare se apropie de sfârşit pentru ţările de la periferia uniunii monetare. Toate aceste avertismente se aprind în Europa pe măsură ce se întinde umbra crizei geopolitice.

Если Вы пропустили вчерашние новости дня, то этот обзор для Вас. Новости экономики Kroll va continua investigarea fraudelor de la Banca Economii, Banca Socială și Unibank Potrivit unui comunicat emis de Banca Națională, doar consorțiului din firmele Kroll și Steptoe & Johnson LLP a depus o ofertă pentru continuarea investigației furtului din sistemul bancar.

Banca Centrală Europeană este încrezătoare că avansul zonei euro va deveni mai robust şi inflaţia va reveni la ţinta BCE pe termen mediu 'fără întârziere', a afirmat luni şeful BCE, Mario Draghi, transmite Reuters.

Banca Centrală Europeană va injecta începând de astăzi, din 9 martie, 1.100 de miliarde de euro pentru redresarea economiei din zona euro și prevenirea deflației. Programul va permite companiilor să facă împrumuturi și să investească, încurajându-le să-și majoreze cheltuielile și numărul de angajați.

Banca Centrală Europeană (BCE) pregăteşte pentru luna viitoare un pachet de opţiuni care cuprinde măsuri excepţionale precum reducerea tuturor dobânzilor, inclusiv aducerea în teritoriul negativ a dobânzilor la depozite, şi stimularea creditării pentru companiile mici şi mijlocii în condiţiile în care revenirea economică în zona euro nu este uniformă, iar FMI vede o probabilitate de 25% ca uniunea monetară să se lovească de deflaţie, adică cu scăderea generală şi prelungită a preţurilor.

Penultimul loc în Europa îl ocupă România în ceea ce priveşte valoarea PIB-ului per capita. Singura ţară cu un PIB per capita mai mic decât România este Bulgaria. La celălalt capăt al spectrului se găseşte Luxemburg, conducând detaşat clasamentul cu un PIB per capita de circa 85.000 de euro. Următoarea clasată, Danemarca, are un PIB per capita de 45.000 de euro.

Dacă decide să dea curs ideii tot mai des vehiculate a reducerii dobânzilor la depozite sub 0%, Banca Centrală Euro­peană, gardianul zonei euro, ar intra pe un teren tatonat de prea puţini pentru a fi garantat succesul unei astfel de politici extreme cu efecte potenţiale negative pentru sistemul bancar european precum diminuarea profiturilor.

Japonia, singura mare economie în care salariile au scăzut în continuu în ultimii 15 ani, a reuşit să scape de ameninţarea deflaţiei, însă riscă acum să se afunde într-o nouă criză dacă angajatorii nu vor majora salariile pe măsura creşterii preţurilor, scrie Business Week. Principalele obiective ale prim- ministrului Shinzo Abe sunt, pe de o parte, readucerea inflaţiei pe un trend crescător şi motivarea oamenilor să înceapă să consume, iar pe de altă parte, să convingă marile companii să majoreze salariile.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a rămas în teritoriul negativ în luna februarie, dar s-a îmbunătăţit semnificativ faţă de luna ianuarie, după ce Banca Centrală Europeană a demarat un program de relaxare cantitativă care prevede achiziţii lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro, transmite AFP.

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a propus Consiliului guvernatorilor cheltuirea a până la 1.100 de miliarde de euro, pentru suplimentarea lichidităţilor, în vederea stimulării inflaţiei în zona euro, relatează Bloomberg. Draghi şi board-ul executiv al BCE, format din şase membri, au recomandat consiliului guvernatorilor achiziţii de obligaţiuni în valoare de 50 de miliarde de euro pe lună, până în decembrie 2016, au declarat două surse apropiate situaţiei.

Programul de 1.080 de miliarde de euro anunţat de Banca Centrală Europeană (BCE) săptămâna trecută ar putea fi majorat şi continuat pe o perioadă mai lungă de timp dacă nu aduce rezultatele aşteptate, potrivit unuia dintre membrii boardului băncii. „Dacă nu am realizat ceea ce vrem să realizăm, va trebui să facem mai mult sau pe o perioadă mai lungă de timp“, a declarat pentru Bloomberg Benoît Coeure, membru al board-ului BCE, la Forumul Economic de la Davos.

Băncile centrale riscă să provoace bule speculative pe piaţa de capital şi cea imobiliară, prin măsurile de stimulare economică, fiind mai uşor să susţină creşterea preţurilor acţiunilor şi locuinţelor decât să prevină încetinirea inflaţiei sub ţintele stabilite, relatează Bloomberg. Scăderea preţurilor, de la benzină şi până la cafea, poate fi o veste bună pentru cumpărători, dar dezinflaţia îngreunează rambursarea datoriilor şi creşterea profiturilor. Cel mai mare pericol este atunci când dezinflaţia (scăderea ratei inflaţiei) devine deflaţie (scădere prelungită şi generalizată a preţurilor), situaţie în care populaţia amână achiziţiile în aşteptarea unor preţuri mai mici, iar companiile amână investiţiile şi angajările, din cauza scăderii cererii pentru produsele lor.

Companiile europene reduc preţurile mai mult ca niciodată după 2010 în încercarea de a-şi revitaliza vânzările în condiţiile unei economii anemice şi a încetinirii comenzilor, ceea ce înseamnă că zona euro se apropie de momentul în care pericolul deflaţionist devine realitate.