Apariția (sau anularea) unei obligații vamale - taxe vamale, TVA, accize, confirmată printr-un control ulterior sau la depunerea declarației vamale, este precedată de emiterea de către Serviciul Vamal (în continuare SV) a unui act administrativ și anume – decizia de regularizare.

În temeiul deciziei judecătorești emise în anul 2024, debitorul este obligat să transmită un mijloc fix (bun imobil) în contul datoriei, în vederea stingerii obligației față de creditor. Asupra mijlocului fix a fost aplicat sechestru. Cum se documentează transmiterea

Serviciul vamal anunță că a autorizat primul operator economic pentru utilizarea garanției globale, garantate în premieră de o companie de asigurări din Moldova. De menționat că până la intrarea în vigoare a noului Cod Vamal – la începutul anului 2024, acest tip de garanții, solicitate de agenții economici, erau garantate doar de bănci.

De ce se împrumută un stat și ce este datoria publică? Care sunt tipurile de împrumuturi? Care sunt indicatorii reali ai datoriei publice și ce este soldul datoriei?

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

În vederea îmbunătățirii lichidității a valorilor mobiliare de stat (VMS), pe piață urmează fi lansată operațiunea de preschimbare (switch). În acest sens, Ministerul Finanțelor, care este

Codul fiscal prevede expres cazurile în care o creanţă care este nerambursabilă poate fi calificată ca datorie compromisă. Datorie compromisă este o creanţă care este nerambursabilă în cazurile în care:

Organizațiile de creditare nebancară (OCN) sunt obligate de a calcula și a achita impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar pentru bunurile imobile gajate de către persoanele juridice şi fizice, clienți ai acestora, care au fost preluate în baza datoriei debitoare la creditele expirate, asupra cărora dețin dreptul de proprietate?

Majorarea de întârziere reprezintă produsul (înmulțirea) dintre cuantumul plății de bază, nestins în termenul stabilit, numărul de zile întârziate și cota zilnică a majorării de întârziere (%).

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)

Cadrul bugetar pe termen mediu (2025-2027), aprobat în cadrul ședinței Guvernului din 7 august curent, va servi organelor centrale de specialitate ale administrației publice și altor autorități administrative centrale ca suport la planificarea proiectului bugetului de stat pentru anul 2025, iar autorităților

04 noiembrie-08 noiembrie 2024

Ministerul Finanțelor va selecta și va încheia contractele cu instituțiile financiare specializate care vor asigura intermedierea plasării valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piețele externe și cu companiile specializate pentru acordarea asistenței juridice, în vederea diminuării riscurilor aferente datoriei de stat.   Autoritatea propune pentru consultări publice proiectul de lege privind modificarea unor acte normative, ce a fost elaborat ca urmare a recomandărilor experților internaționali expuse în cadrul misiunilor de asistență tehnică din partea Fondului Monetar Internațional privind statistica datoriei sectorului public în Republica Moldova, care s-au desfășurat în cadrul

Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat în MO Ordinul nr.8-A din 13 ianuarie 2022, prin care sunt operate modificări în Regulamentul cu privire la eşalonarea stingerii datoriilor majorărilor de întârziere (penalităţilor) faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat, aprobat  anterior prin Ordinul CNAS nr. 98-A din 15/2015.   Potrivit modificărilor, după încheierea Acordului de eșalonare a stingerii datoriilor majorărilor de întârziere față de BASS, acesta este înregistrat de către aparatul central al CNAS în Registrul de evidenţă a contractelor, care remite în adresa structurii teritoriale

Compania a concediat salariatul pentru lipsa nemotivată de la serviciu. Salariatul nu s-a prezentat să ridice salariul și concediul nefolosit, iar card bancar/cont bancar salariatul nu deține.

Mecanismul de determinare precum și particularitățile de administrare a majorării de întârziere (penalitate) sunt reglementate de art. 228 din Codul fiscal și cap.VII din Instrucțiunea privind evidența obligațiilor față de buget, aprobată prin Ordinul SFS nr. 400 din 14.03.2017. Potrivit art. 228 din Codul fiscal, majorarea de întârziere (penalitatea) este o sumă calculată în funcţie de cuantumul impozitului

La situația din 31 decembrie 2025, activele oficiale de rezervă au constituit 5 104,27 mil. euro, în creștere cu 23,4 mil. euro în comparație cu 28 noiembrie 2025, când acestea au însumat 5 080,87 mil. euro.

Potrivit art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislației, dacă această datorie s-a format în cadrul desfășurării activității de întreprinzător. Articolul 5 subpct. 32) din Codul fiscal definește datoria compromisă ca

Serviciul Fiscal de Stat informează despre noile cote utilizate începând cu 1 ianuarie 2024, la calcularea majorării de întârziere (penalității) pentru neachitarea în termen a obligațiilor fiscale și altor plăți, pe parcursul anului bugetar de gestiune 2024

Începând cu anul 2022, se preconizează utilizarea operațiunilor de administrare a pasivelor cum ar fi răscumpărarea anticipată (buy back) a valorilor mobiliare de stat, iar ulterior și a operațiunilor switch1. Totodată, pentru a spori accesibilitatea persoanelor fizice la cumpărarea VMS, ca instrumente de economisire și în vederea diversificării canalelor de vânzare, către finele anului viitor va fi implementată o platformă de tranzacționare în mod direct a VMS către persoanele fizice.   Aceste și alte acțiuni sunt incluse în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2022-2024)”, documentul fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.