Salariaţii cu obligaţii familiale nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă în legătură cu maternitatea și paternitatea. Orice înţelegere prin care se urmăreşte renunţarea salariatului la drepturile sale de muncă sau limitarea acestora este nulă.

În anul 2020, Serviciul Fiscal de Stat și-a propus ca scop dezvoltarea serviciilor electronice pentru contribuabili în scopul majorării gradului de conformare fiscală și creării unui climat favorabil mediului de afaceri. Prioritățile de dezvoltare ale SFS. Astfel, organul fiscal va consolida administrarea fiscală prin centralizarea funcțiilor de gestionare a arieratelor, care prevede îmbunătățirea proceselor și procedurilor de gestionare a restanțelor în scopul diminuării acestora la bugetul public national. Totodată, va fi lansat SIA „Cabinetul electronic al contribuabilului”, care va oferi posibilitatea de gestionare online a accesului la serviciile fiscale electronice.

Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la bugetul public național (BPN) în 12 luni ale anului 2019 au constituit 39,1 mld. lei și au sporit, comparativ cu perioada similară a anului precedent, cu 2,2 mld. lei sau cu 6 %. Respectiv, la cele patru componente ale BPN au fost înregistrate rezultatele prezentate în continuare. La bugetul de stat, pe parcursul celor 12 luni ale anului 2019, au fost încasate 17,2 mld. lei, ceea ce constituie cu 760,4 mil. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, sau o creștere cu 4,6 %.

Partea I a fost publicată în nr. 6(54) Veniturile independente Cu referire la veniturile independente, merită a fi menționat că acestea acoperă, în mare parte, activitatea de întreprinzător definită în Codul fiscal1 desfășurată de persoanele fizice (inclusiv activitatea profesională sau independentă în sensul CF).

În decursul anului 2019, numărul documentelor fiscale prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS) de către persoanele fizice prin intermediul sistemului informațional Declarația electronică a crescut față de anul 2018 mai mult de două ori și a constituit circa 37,2 mii. Datele statistice ale Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), administrator tehnico-tehnologic al sistemului informațional al SFS, mai arată că, în anul trecut, numărul documentelor fiscale prezentate SFS prin sistemul Declarația electronică de către persoanele juridice a sporit față de anul 2018 cu 9,6 % și a depășit cifra de 1,692 mil.

Biroul Național de Statistică comunică că, în anul 2019, au fost eliberate per total 3096 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, acestea fiind în descreștere cu 5,2% față de anul 2018. BNS precizează că, din numărul total de autorizații eliberate, 1891 au fost pentru clădiri rezidențiale (sau 61,1% din numărul actelor eliberate), iar 1205 (38,9%) – pentru clădiri nerezidențiale. În anul precedent numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu 5,9%, iar pentru clădiri nerezidențiale – cu 4,1% față de anul 2018.

Peste 400 de elevi și studenți din Chișinău, Bălți, Cahul și Ungheni au participat, în ultimele două luni, la sesiunile de informare organizate de Banca Națională a Moldovei (BNM) în parteneriat cu Expert-Grup, care desfășoară în comun proiectul de educație financiară „Învață! Dă sens banilor”. În cadrul întrunirilor, a fost testat nivelul de cunoaștere, în rândul tinerilor, a domeniului financiar-bancar. Una dintre concluzii relevă că aceștia posedă anumite cunoștințe teoretice, mai puțin însă competențe și aptitudini practice. Participanții au menționat că gestionarea banilor este cel mai important subiect referitor la finanțele personale și că ar dori să își dezvolte cunoștințele și aptitudinile financiare.

Datele statistice despre evoluția eliberării semnăturilor electronice de către Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) în anul 2019 arată că semnătura electronică devine tot mai solicitată de către concetățenii noștri. În perioada de referință, numărul persoanelor fizice care au solicitat și au primit de la CTIF semnături electronice a crescut față de anul 2018 cu 11,3% și a depășit pragul de 18 mii. Majoritatea absolută dintre beneficiari și-au reînnoit, în anul 2019, certificatele cheilor publice pe care le dețineau.

Începând cu 1 ianuarie 2020, va spori indemnizația unică pentru tinerii specialiști absolvenții ai studiilor postuniversitare de rezidențiat și ai învățământului profesional tehnic medical, care și-au efectuat studiile în bază de contract sau din contul bugetului de stat și care vor fi angajați în baza repartizării eliberate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției sociale. Astfel, indemnizația pentru medici și farmaciști se va majora de la 45 mii lei la 120 mii lei, iar cea pentru personalul medical și farmaceutic – de la 36 mii lei la 96 mii lei.

Exporturile de mărfuri realizate în luna februarie a anului curent au constituit $245,4 mil., cu 11,8% mai mult față de luna ianuarie și cu 1,6% — comparativ cu luna februarie 2019. Totuși, de la începutul anului volum exportului este inferior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2019 cu 2,3%, însumând $464,8 mil., comunică Biroul Național de Statistică. Din suma totală, livrările de mărfuri autohtone au constituit $358,2 mil. (77,1%), fiind în creștere cu 6,8% față de ianuarie-februarie 2019 și care a contribuit la majorarea totală a exporturilor cu 4,8%. Mijloacele de transport rutier au fost cel mai des utilizate pentru exporturile de mărfuri (82,8%), fiind urmate de transportul maritim (10,1%), feroviar (5,7%) și aerian (1,4%).

Pe parcursul anului 2019, preţurile la produsele alimentare s-au majorat în medie cu 12,4%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Totodată, inflaţia la sfârşitul anului precedent a constituit 7,5%. Astfel, pe parcursul anului au crescut prețurile la cartofi cu 53,6%, fructe proaspete – cu 52,4%, ouă de găină – cu 37,3%, legume proaspete – cu 20,0%, crupe – cu 17,4%, miere de albine – cu 10,4%, pește și conserve din pește – cu 9,6%, lapte şi produse lactate – cu 7,9%, carne, preparate și conserve din carne – cu 6,6%, făină de grâu – cu 5,3%, băuturi alcoolice – cu 4,1% etc.

Republica Moldova se numără printre cele peste 100 de state care au răspuns apelului global de a participa la redresarea sectorului turismului post-pandemie. Astfel, 4 soluții inovatoare propuse de țara noastră vor completa lista celor peste 1000 de proiecte înscrise în campania „Healing Solutions Tourism Challenge” lansată de Organizația Mondială a Turismului (OMT). Inițiativa OMT constă într-un apel de a crea soluții care ar putea contribui la refacerea rapidă a industriei. Campania se desfășoară în contextul în care, la nivel global, sectorul turismului se confruntă cu cele mai mari pierderi cauzate de COVID-19. În Moldova campania este susținută de Agenția de Investiții și mediul asociativ, reprezentat de Proiectul TEKWILL.

Modernizarea sistemului informațional integrat vamal, implementarea Strategiei de management al riscurilor în Serviciul Vamal (SV), promovarea mecanismelor de cooperare vamală transfrontalieră, dezvoltarea procedurilor de vămuire simplificate și conformării voluntare în domeniul vizat și alte acțiuni sunt prevăzute în Programul strategic Vama 2020. Potrivit Programului, cele mai importante direcții de dezvoltare ale organului vamal pentru anul curent sunt facilitarea comerțului internațional, asigurarea securității economice și financiare a statului și dezvoltarea capacității administrative.

Funcţionarii publici din cadrul Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) ar putea beneficia de spor lunar pentru eficienţă în activitate în mărime de la o,8 până la 1,5 salarii de funcţie, în modul stabilit de preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are drept scop ajustarea nivelului de salarizare în cadrul CCA, în vederea asigurării unei remunerări rezonabile atât pentru membrii cât şi pentru angajaţii din cadrul instituţiei.

Republica Moldova va explora tot mai puține oportunități de finanțare în condiții concesionale și semiconcesionale, acestea urmând a fi înlocuite cu finanțarea la costuri de piață, respectiv mai înalte. În procesul de gestiune a datoriei de stat ar trebui să se ia în considerare că aceasta ar putea duce la apariția unor noi riscuri sau la acutizarea celor existente, se spune în proiectul Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)” elaborat de Ministerul Finanțelor. Conform autorilor, documentul descrie strategia de finanțare a deficitului bugetului de stat, identificarea factorilor de cost și de risc aferenți, este bazat pe practicile internaţionale definite în „Liniile directoare ale Băncii Mondiale si FMI referitoare la elaborarea strategiilor de datorie pe termen mediu”, cu utilizarea instrumentului analitic Medium Term Debt Management Strategy (MTDS AT).

În cadrul celei de-a III ediții a Conferinței Naționale a Filierei Vitivinicole „Anul Vitivinicol 2019” desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute, Oficiul Național al Viei și Vinului a prezentat cele mai importante realizări ale sectorului. Astfel, viticultura contribuie cu 3% din PIB-ul țării, dar și reprezintă 7% din totalul de exporturi autohtone, fiind o carte de vizită a țării noastre, recunoscute pe plan internațional. Statul, prin politicile sale, contribuie la dezvoltarea echilibrată a tuturor componentelor sectorului, alocând anual din fondul de subvenționare circa 110 mil. lei pentru dezvoltarea acestuia.

În primele șase luni ale anului 2019 volumul investițiilor a crescut cu 26,8% faţă de aceeași perioadă a anului precedent, constituind circa 9,2 mld. lei, potrivit datelor MEI. Astfel, investițiile din sursele proprii ale agenților economici în semestrul I al anului 2019 au constituit 5,9 mld. lei și au crescut cu 17,2%. De asemenea, au crescut și investițiile publice – cu circa 50,5%, însumând 1,1 mld. lei și asigurând 20% din creșterea totală a investițiilor. Creditele și împrumuturile interne au constituit o sursă importantă de finanțare a investițiilor.

În ultimii ani numărul moldovenilor care pleacă la muncă peste hotare pe o perioadă mai mare de trei ani a crescut cu 15 mii de persoane anual. În aceste condiții, autoritățile din Republica Moldova sunt nevoite să implementeze noi metode pentru diminuarea deficitului forței de muncă, iar o soluție în acest sens ar fi angajarea migranților. Facilitarea angajării străinilor în țara noastră a fost discutată în cadrul ședinței Grupului de lucru nr.3 (Accesul străinilor pe piața muncii) din cadrului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Personalul din unitățile bugetare, cu excepția persoanelor cu funcții de demnitate publică și personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, va putea beneficia de premiu anual pentru rezultatele activității în anul precedent proporțional timpului efectiv lucrat în anul respectiv. Mărimea maximă a premiilor pentru conducător nu poate depăși 50% din salariul de bază. Astăzi, 6 decembrie, Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat, cu majoritatea voturilor, raportul la proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, pentru două lecturi. Proiectul a fost elaborat de Guvern în contextul efectelor economice și sociale ale situației epidemiologice (”COVID-19”). Pentru a susține mediul de afaceri, inclusiv angajatori și angajați, proiectul propune, printre altele, mecanismul de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor.