Nu. Subiecții impunerii cu taxa de organizare a licitațiilor și loteriilor pe teritoriul unității administrativ-teritoriale

Recent Curtea Constituțională a examinat o cauză, la originea căreia se află situația de întocmire de către Inspectoratul de Stat al Muncii a unui proces-verbal cu privire la constatarea contravenției prevăzute de art.551 din Codul contravențional (CC) în privința unei întreprinderi. Procesul-verbal a fost întocmit ca urmare a faptului de admitere la muncă a două persoane fără încheierea contractului individual de muncă. Amintim că, munca nedeclarată reprezintă o încălcare a legislației, sancțiunea pentru aceasta fiind stabilită în art. 551 din CC, care instituie răspunderea persoanelor care admit utilizarea muncii nedeclarate. Astfel, acesta prevede următoarele amenzi: – pentru fiecare persoană fizică – de la 60 la 90 de unităţi convenţionale; – pentru persoana cu funcție de răspundere – de la 150 la 210 de unităţi convenţionale; – pentru persoana juridică – de la 210 la 300 de unităţi convenţionale.

În Monitorul Oficial, nr. 464-470 din 29 decembrie 2017 a fost publicată Legea nr.288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative. Legea prevede modificarea art.109 din Codul fiscal, ce reglementează termenele obligației fiscale în cazul importurilor. Astfel, potrivit modificărilor, pentru mărfurile importate, termenul obligaţiei fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale.

O persoană fizică este angajată la două întreprinderi, cu durata muncii de 6 ore per zi. Ambii angajatori oferă angajaților tichete de masă. La care întreprindere va obține tichetele angajatul în situația în care carnetul de muncă a fost scos din circuit? Cum poate fi determinat locul de muncă de bază? Conform art. 22 din Regulamentul cu privire la modul de operare cu tichete de masă: “În cazul în care salariatul lucrează pentru diferiți angajatori același număr de ore, locul de muncă de bază se stabilește individual de către salariat prin prezentarea declarației pe propria răspundere angajatorului. Locul de muncă de bază în acest caz nu poate fi schimbat mai des decât o dată pe lună.”

Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

În contextul în care, prin art. 1 al Legii nr. 311 din 30.11.2018 au fost operate modificări în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare Legea 289), începând cu 1 iulie 2019 calculul şi plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă (în continuare – indemnizaţie) vor trece în responsabilitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS), cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obişnuite sau accidente nelegate de muncă.

Noul standard IFRS 161, fiind considerat de experți un adevărat „cutremur” contabil, a reușit deja să ridice întrebări la aplicarea practică. Aceasta se datorează faptului că noile reglementări necesita un efort destul de mare de implementare și fac apel la raționamentul profesional.

Costul produselor, periodic, este semnificativ influențat de costul reparațiilor curente aferent imobilizărilor corporale. Prin urmare, întrucât reparațiile nu sunt efectuate proporțional pe întreaga perioadă de gestiune și acestea influențează costul produselor fabricate semnificativ, entitatea a decis să constituie provizion aferent reparațiilor imobilizărilor corporale pentru a calcula corect costul produselor fabricate. E corect? Răspunsul la întrebare, precum și alte aspecte ce țin de provizioane în cazul reparațiilor curente ale imobilizărilor corporale îl găsiți în articolul Gestionarea și administrarea provizioanelor aferent reparațiilor curente a imobilizărilor corporale, publicat în nr. (2(50)) al revistei „monitorul fiscal FISC.md”. Acesta este elaborat de Valentina Panuș și Angela Lupu – practicieni în domeniul contabilității.

Prin prisma art. 74 din Codul familiei nr. 1316 din 26.10.2000 (Cod) părinții sunt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. Plata pensiei de întreținere se determină prin două moduri: • în baza unui contract încheiat între părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă; • în caz că lipsește acest contract menționat mai sus pensia de întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității tutelare teritoriale.

O organizație necomercială beneficiază de serviciile de consultanță prestate în RM de un cetățean din SUA. Scutirea de la impozitul pe venit prevăzută în art. 52 al CF se referă doar la veniturile înregistrate de către organizațiile necomerciale din activitatea lor sau și la situația când are loc prestarea unui serviciu de nerezident, care conform regulilor generale sunt reglementate de către art. 91 al CF?

Agentul economic a procurat un imobil cu patru etaje, cu scopul de a-l da în locațiune. Ulterior, primele trei etaje au fost date în locațiune, iar ultimul etaj, din lipsa de locatari, a fost vândut altui agent economic. Dat fiind faptul că etajul vândul din imobilul menționat nu a fost utilizat în activitatea de întreprinzător, se va considera acesta ca activ de capital?

Entitatea D SRL a înregistrat în Registrul general electronic al facturilor fiscale factura fiscală din 26.04.2019 cu valoarea mai mare de 100 mii lei la data de 16.05.2019. A încălcat sau nu entitatea termenul de înregistrare a facturii fiscale în cazul dat?

Politica fiscală și vamală pentru anul viitor este axată pe 3 principii: asigurarea plasării echitabile a poverii fiscale între mediul de afaceri și persoanele fizice, pentru a evita derapările de la o categorie de contribuabili la alta simplificarea activității contribuabililor și evitarea dezechilibrului la nivel de venituri bugetare, a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, unde a fost prezentat proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. După cum a menționat ministrul, în proiect sunt incluse măsuri care diminuează presiunile fiscale pe anumite compartimente, dar există alți factori care sporesc presiunea la contribuabilii cu venituri sporite, care vin să compenseze micșorarea veniturilor ce vor fi înregistrate de primele acțiuni.

Entitatea Y SRL transportă mărfurile de la depozit la expoziţie pentru a le vinde ulterior. În acest caz este permisă întocmirea avizului de însoţire a mărfii? Începând cu 1 mai 2019, se aplică noul formular de strictă evidenţă cu regim special “Avizul de însoţire a mărfii” aprobat prin Ordinul MF nr. 65 din 18.04.2019 cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special “Aviz de însoţire a mărfii” şi a Dispoziţiilor privind modul de operare cu formularul tipizat de document primar cu regim special “Aviz de însoţire a mărfii” (Dispoziție).

Care sunt acțiunile Serviciului Fiscal de Stat în cazul în care în cadrul controlului fiscal se constată lipsa, sustragerea, pierderea sau distrugerea documentelor contabile, care în consecinţă duc la imposibilitatea efectuării controlului?

Contribuabilii mai au la dispoziție câteva zile pentru a prezenta rapoartele fiscale pentru luna aprilie 2019. Astfel, până la 27 mai contabilii care încă nu au perfectat dările de seamă necesare pe motivul apariției unor neclarități, pot consulta paginile P.P. „Monitorul Fiscal FISC.md” pentru a primi răspunsuri la întrebările apărute, indiferent de faptul că sunteți specialist cu experiență sau faceți primii pași în profesie. • Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate forma (IPC18) – IPC18: Utilizarea categoriilor persoanelor asigurate pentru evitarea stopării plăţii indemnizaţiilor

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 10 iunie 2019 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 283 din 29 mai 2019 (HG nr. 283/2019) prin care au fost operate modificări în unele acte normative din domeniul asigurărilor sociale de stat inclusiv în Hotărârea Guvernului nr. 1245/2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiei paternale (HG nr. 1245/2016).

Conform punctului 11 subpunctul 5) și punctului 13 subpunctul 4) din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special “Factura fiscală”,

Potrivit informației oferite de Biroul Național de Statistică, în anul 2018 suma amenzilor aplicate a constituit 302,6 mil. lei și a fost cu 4,6% mai mare faţă de anul 2017. Din suma totală a amenzilor aplicate au fost încasate 129,4 mil. lei sau 42,8%. Cea mai mare rată de încasare a amenzilor este înregistrată în domeniul agricol și sanitar-veterinar – 50,1%. În cazul contravențiilor din domeniul circulației rutiere au fost achitate 47,2%, cele ce atentează la regimul de transporturi – în volum de 46,9%, iar cele ce atentează la regimul frontierei de stat și regimul de ședere pe teritoriul RM – 44,4%.

Amendamente la Codul civil, aprobate prin Legea nr.133, care a intrat în vigoare la 14 ianuarie 2019, au provocat și necesitatea modificărilor și completărilor ce țin de particularitățile insolvabilității masei succesorale în Legea insolvabilității nr. 149 (art. XVI din Legea nr. 133). Astfel, în Legea nr.149 a fost introdus Capitolul IX1 (art.2351 – 23516). Astăzi vom examina noile prevederi ale legii insolvabilității. Conform prevederilor art. 2351, dispoziţiile Legii se aplică în mod corespunzător insolvabilităţii masei succesorale, cu derogările prevăzute de Capitolul IX1 din Legea insolvabilității (în continuare – Lege) şi dispoziţiile Codului civil (CC) în materie de insolvabilitate a masei succesorale.