Evidența unică a contravențiilor și a persoanelor care au săvârșit contravenţii, a hotărârilor și deciziilor emise în cauzele contravenţionale, precum și a informațiilor cu caracter contravențional va fi asigurată prin intermediul unui sistem informațional.   În Monitorul Oficial din 9 octombrie a fost publicată Legea nr. 185 din 11 septembrie 2020 cu privire la Sistemul informaţional automatizat de evidenţă a contravenţiilor, a cauzelor contravenţionale şi a persoanelor care au săvârșit contravenţii.

Cota redusă a TVA la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepția producției alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoțite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităților care se atribuie la secțiunea I a Clasificatorului activităților din economia Moldovei (CAEM) sunt stabilite în art.96 lit. b) liniuța a noua din Codul fiscal.   Conform prevederilor CAEM, aprobat prin Ordinul BNS nr.28/2019, activități de cazare şi de alimentație publică reflectate în diviziunea 56 secțiunii I includ

Prevederile art.96 lit. b) liniuța a noua din Codul fiscal, stabilesc cota redusă a TVA, la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepția producției alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoțite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităților care se atribuie la secțiunea I a Clasificatorului activităților din economia Moldovei, (CAEM). Conform prevederilor CAEM,

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 7 august curent (nr.199- 204) a fost publicată Legea nr. 142/2020 pentru modificarea Legii nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (în continuare - Legea nr 142/2020”).

Care este regimul TVA în cazul primirii plății pentru livrarea ce nu a mai avut loc?   Art.108 alin.(1) din Codul fiscal prevede că data obligației fiscale privind TVA este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepția cazurilor stipulate la alin.(5), (6) și (7).   Conform prevederilor alin.(5) din articolul menționat, dacă plata este primită până la momentul efectuării livrării,

Indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei se atribue la alte venituri impozabile potrivit art. 18 lit.o) din Codul menționat. Prevederile art.186 alin.(1) lit. a), b), c) din Codul muncii (Legea nr.154 din 28.03.2003), stabilește plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu, salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică, sau cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate pentru prima pentru a doua lună, și a treia lună după concedierea salariatului.

Taxa pentru prestarea serviciilor de telefonie mobile, care constituie sursă de finanțare a Fondului de susținere a populației, va constitui în anul viitor 1,5% din venitul obținut din vânzările aferente acestor servicii. În prezent, aceasta constituie 2,5% din venituri. Prevederea este inclusă în politica fiscală și vamală pentru anul 2021 (Legea nr.257/2020), publicată în Monitorul Oficial din 22 decembrie curent. Prevederea va fi pusă în aplicare din 1 ianuarie 2022.

Studiu de caz: Compania a fost înregistrată la începutul lunii mai 2021. Imediat după efectuarea înregistrării de stat, entitatea nou creată a depus cererea de înregistrare benevolă în calitate de plătitor al TVA, iar în luna iunie a obținut certificatul de plătitor al TVA. Aici apar două întrebări:   Se va permite la deducere TVA aferentă procurărilor (impozabile) de până la obținerea certificatului de plătitor al TVA?  

O persoană juridică rezidentă achiziționează servicii de transport internațional de la un nerezident (rezident al României).  Urmează a fi impozitate aceste venituri în Republica Moldova? Ce dări de seamă fiscale urmează a fi prezentate?    În conformitate cu prevederile art.70 din CF, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut: a) în RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; b) peste hotarele RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. Totodată, conform pct. 26 din Anexa nr.1 la Hotarîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018, cheltuielile ordinare și necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător și cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activități de întreprinzător, în scopul desfășurării activității economice și obținerii de venituri.

Entitățile raportoare, menționate în art.4 din Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, vor prezenta anual, până la data de 1 aprilie anului următor celui de gestiune, o Fișă de conformitate ce conține date privind activitatea desfășurată în scopul prevenirii  spălării banilor. Formularul este aprobat prin Ordinul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor nr. 5 din 10 martie 2021 cu privire la aprobarea formei și structurii Fișei de conformitate, care a fost publicat în MO din 5 noiembrie curent. Prima perioadă de raportare pentru entitățile vizate este anul de gestiune 2021, cu prezentarea fișei până la 1 aprilie 2022.  

Dreptul și mărimea scutirii pentru soție (soț) acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 34 alin.(2) al Codului fiscal. Prevederile alin.(2) se vor aplica din luna următoare lunii în care au apărut circumstanţele necesare pentru exercitarea dreptului specificat în acestea.       În scopul determinării mărimii și categoriei scutirii pentru soție (soț) care urmează a fi acordată angajatului (art. 34 alin. (2) din Codul fiscal), ultimul trebuie să prezinte patronului cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reținut din salariu la care acesta are dreptul, anexînd la ea următoarele documente:

Întreprinderea de transport internațional a efectuat un transfer pentru procurarea mijlocului de transport din Germania. O companie nerezidentă propune perfectarea unui contract de arendă pentru a folosi mijlocul de transport procurat de compania rezidentă a RM  în desfășurarea activității sale în Europa. Lunar rezidentul va elibera invoce-ul pentru arendă. Poate rezidentul să transmită bunul în arendă fără a-l înregistra în RM? Vehiculul va fi înregistrat în contabilitate, actul de dare în exploatare va fi perfectat. Are compania dreptul să calculeze amortizarea? Apar obligații ce țin de repatriere?

Potrivit prevederilor capitolului II din Instrucțiunea privind modul de completare a Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (forma IPC21), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.94 din 30.07.2020, la codul 32 (codul sursei de venit PLs)) în col.4 se reflectă suma venitului calculat și îndreptat spre achitare din care nu urmează să se reţină în prealabil impozitul pe venit (art.90 din Codul fiscal).

În primele cinci luni ale anului curent în bugetul public național veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri în sumă de 18,234 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 2,9 mld. lei sau cu 19,0 % în raport cu perioada similară a anului precedent, când veniturile au constituit 15,154 mld. lei.   Potrivit datelor publicate de autoritatea fiscală, încasările provenite din TVA constituie 3,352 mld. lei. Pentru comparație, în primele cinci luni ale anului 2020 din TVA au provenit 2,839 mld. lei, iar în aceeași perioadă din anul 2019, când la BPN au fost înregistrate venituri în sumă de 15,377 mld. lei, ponderea TVA a constituit 2,9 mld. lei.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, nu se reține impozitul în prealabil conform alin.(2) al articolului menționat, din înstrăinarea mijloacelor de transport rutier. Astfel, la procurarea de la persoana fizică a unui mijloc de transport rutier, nu se va reţine impozitul pe venit în mărime de 12% din suma achitată acestea.

În lunile ianuarie-iunie 2021 mărimea salariului mediu lunar la contribuabilii monitorizați de către Serviciul Fiscal de Stat prin prisma Programului de conformare a înregistrat o creștere cu 12% și a constituit 2834 lei față de 2537 lei la situația din 31 decembrie 2020. Conform rezultatelor monitorizării contribuabililor din sectoarele cu risc sporit de neconformare fiscală făcute publice de SFS, în semestrul I al anului curent salariu mediu în agricultură a crescut în comparație cu datele de la finele anului trecut cu 146 lei sau cu 7% și a constituit 2371 lei, în comerțul cu amănuntul și cu ridicata – cu 326 lei sau cu 12 la sută, constituind  2967, în comerțul electronic – cu 247 lei (spor cu 7%), atingând 3753 lei, în industria extractivă – cu 112 lei sau cu 5%, până la 2153 lei.

Ministerul Finanțelor anunță că în perioada ianuarie – septembrie 2021, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 54,0 mld. lei, fiind în creștere cu 9,4 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 56,3 mld. lei, care, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 6,4 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 2,3 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,7 mld. lei. 

Conducerea Serviciului Fiscal de Stat a avut joi, 11 martie 2021, o ședință de lucru cu reprezentanții Asociației Băncilor din Moldova privind modificările operate la politica fiscală pentru anul curent, aferente impozitării dobânzilor bancare și dobânzile calculate pe Valorile mobiliare de stat.

Potrivit datelor oficiale, doar 47% dintre companiile mici și mijlocii supraviețuiesc în primul an după înființare și doar 40% – după al doilea an. Totodată, IMM tind să fie concentrate în sectoare cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi comerțul și repararea vehiculelor (37,5%), activitățile profesionale, științifice și tehnice (8,7%) și industria prelucrătoare (8,5%).   Pentru crearea unui mediu de afaceri favorabil prin înregistrarea unor progrese semnificative în domenii critice relevante pentru dezvoltarea antreprenoriatului și îmbunătățirea competitivității locale și internaționale a IMM-urilor autohtone a fost elaborat Programul