Ieri, 1 martie, Parlamentul a votat în lectură finală ratificarea Convenției între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Georgiei pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitul pe venit. Potrivit secretarului de stat al Ministerului Finanțelor, Veronica Vragaleva, scopul documentului este dezvoltarea relațiilor economice dintre cele două țări, atât în domeniul eliminării dublei impuneri a persoanelor fizice și juridice, cât și în scopul atragerii investițiilor străine. Documentul prevede crearea unor sisteme fiscale, îndreptate asupra evitării dublei impuneri,

Sectorul comerțului informal O problemă comună, adesea citată ca o problemă majoră în eficacitatea controlului evaluării, este sectorul comercial informal. Comerțul informal activează la diferite niveluri: de la mici întreprinderi individuale care tranzacționează mărfuri locale peste hotare până la operatori de rețele mai mari care realizează tranzacții în mai multe țări. În sensul prezentului articol „comerț informal” cuprinde, în principal, importatorii cu următoarele caracteristici esențiale: • tranzacții efectuate, de regulă, în numerar;

Guvernul a aprobat în ședința din 1 august avizul la proiectul de lege pentru modificarea Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală Reamintim că un grup de deputați au elaborat o inițiativă legislativă ce prevede mai multe modificări la legea menționată, inclusiv auditul extern obligatoriu al situațiilor financiare la întreprinderile de stat și municipale.

Suma taxei pe valoare adăugată (TVA) achitată pentru proprietatea gajată, ipotecată, sechestrată sau pentru bunurile întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate va fi transferată în mod prioritar bugetului. În acest sens, documentul de politici fiscale și vamale pentru perioada 2020-2022 prevede introducerea principiului taxării inverse. Subiectul a fost discutat în cadrul unei ședințe de lucru organizată de Ministerul Finanțelor cu reprezentanți ai Serviciului Fiscal de Stat, Băncii Naționale a Moldovei, mediului de afaceri, instituțiilor bancare și patronatelor.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

În realizarea funcțiilor sale în domeniul administrării fiscale, Serviciul Fiscal de Stat are atribuția de a aplica modalitățile de executare silită în privința restanțelor admise de către contribuabili. În acest articol vom prezenta care sunt obligațiile contribuabilului în cazul în care a fost inițiată executarea silită a obligației fiscale și cum trebuie să acționeze contribuabilul, astfel încât să fie evitată aplicarea sancțiunilor, precum și vom expune care sunt nemijlocit sancțiunile pentru fiecare încălcare.   Condițiile în care este inițiată executarea silită a obligației fiscale sunt prevăzute în art.193 din Codul fiscal (CF), iar modalitățile de efectuare ale acesteia – în art.194 din același Cod.

Persoana fizică D. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către compania aeriană X din RM. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 24 februarie 2017, a achiziţionat de la compania aeriană biletul la cursa Chişinău-Birmingham (Marea Britanie) pentru data de 31 august 2017. Fiind prezent la data indicată la Aeroportul International Chişinău, D. a observat că acest zbor nu apărea pe monitoarele curselor aeriene, motiv pentru care clientul s-a adresat reprezentanţilor companiei X, iar aceştia i-au comunicat despre anularea zborului respectiv. În aceeaşi zi, reclamantul a depus o cerere către reprezentanţa companiei din cadrul aeroportului, iar a doua zi, acesta s-a adresat cu o plângere nemijlocit la sediul companiei aeriene.

Tarifele la serviciile de distribuire a drepturilor sociale acordate de prestatorii de servicii se vor stabili din suma totală distribuită în anul bugetar curent. Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri proiectul de lege cu privire la modificarea art.14 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019. În prezent, articolul stipulează că tarifele la serviciile de distribuire a drepturilor sociale acordate de prestatorii de servicii de plată desemnați prin cerere de către beneficiari și de asigurare a plății prin virament se stabilesc la nivel de 0,7% din suma distribuită în calitate de drepturi finanțate de la bugetul de stat și de la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Subdiviziunea de audit intern evaluează cel puțin o dată la trei ani procesele cu risc sporit din domeniile financiar-contabil, achizițiilor publice, administrării activelor și tehnologiilor informaționale. În Monitorul Oficial din 29 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 557 din 19 noiembrie 2019 cu privire la aprobarea Codului etic al auditorului intern și a Cartei de audit intern. Astfel, Codul etic conține principii şi reguli de conduită ce se aplică persoanelor care efectuează auditul intern în sectorul public. Acesta prevede că, înaintea demarării misiunii de audit intern, persoanele care efectuează auditul completează Declaraţia de interese, prin care oferă informaţii despre funcţiile sau interesele deținute în raport cu unitatea auditată.

Agentul economic care achiziționează de la persoanele fizice rezidente, care colectează produse agricole din horticultură și fitotehnie și obiecte a regnului vegetal de la persoanele fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător în scopul vânzării ulterioare, ar putea reține la sursa de plată un impozit de 5% din plățile efectuate. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care se propune completarea Codului fiscal cu capitolul 103 ce va reglementa regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și a obiectelor regnului vegetal.

Deşi Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate (în continuare – Clasificator), utilizat în anul 2018 la completarea Darii de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate, Forma IPC 18 (în continuare – Darea de seamă IPC 18), nu a suportat unele modificări esenţiale şi principiul de utilizare a acestuia este analogic celui utilizat la completarea Declaraţiei REV 5, totuşi, au apărut unele întrebări ce ţin de Clasificator la prezentarea pe parcursul lunii ianuarie şi februarie a dării de seamă IPC 18.

În cadrul postului fiscal la entitatea „N” SRL este sigilat depozitul entității la finele zilei de lucru și desigilat în dimineața zilei următoare. Entitatea „N” consideră neîntemeiată sigilarea depozitului, deoarece accesul în depozit este îngreunat, iar în depozit se păstrează și mărfuri care aparțin altor entități. Ce prevede legislația în vigoare la acest capitol?

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.

La 30 noiembrie 2017 la Curtea Constituțională a fost depusă excepţia de neconstituţionalitate a textului „activității fără licență” din pct. 4 și a textului „precum şi care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari” din pct. 5 ale art. 10 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, ridicată de un avocat. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a pretins că dispozițiile contestate sunt contrare art. 1 alin. (3), 21, 23 și 46 din Constituție. Prin decizia Curţii Constituţionale din 9 februarie 2018, sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost declarată admisibilă.

O întreprindere cu capital străin din Republica Moldova are în calitate de fondatori trei persoane: o companie din Letonia, o persoană fizică din Bulgaria și o companie din RM. Până la sfârșitul anului curent se preconizează ca unul din fondatori, și anume compania din Letonia, să-și vândă cota parte altui asociat – companiei din Republica Moldova. Care vor fi consecințele fiscale aferent veniturilor achitate companiei din Letonia?

Sistemul informațional „Cabinetul personal al contribuabililor” a fost implementat, în prim plan, pentru a asigura procesul de obținere a accesului la serviciile fiscale electronice de către contribuabili, în mod automatizat, cu excluderea deplasărilor la ghișeele de deservire ale IP CTIF și subdiviziunile SFS. Pentru accesarea sistemului, contribuabilii parcurg etapa de autentificare prin intermediul platformei guvernamentale de autentificare și control MPass.   Implementarea unei metode unice de autentificare în cadrul SI de stat este reglementată de HG nr. 1090/2013 privind serviciul electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass)1.

În perioada estivală, Serviciul Fiscal de Stat va intensifica activitatea de conformare fiscală a contribuabililor din sfera serviciilor de agrement (zone de recreere, centre de distracții, aqua-park-uri etc.), deoarece se atestă o creștere semnificativă a numărului de clienți deserviți de prestatori, iar riscul admiterii încălcărilor de ordin fiscal de către agenții economici din segmentul respectiv sporește, fiind vorba de neaplicarea echipamentelor de casă și control la încasarea plăților în numerar. Riscul de neaplicare a mașinii de casă și control a fost confirmat și în cadrul acțiunilor de monitorizare desfășurate în anii precedenți.

Funcția de coordonare și management al asistenței externe va fi atribuită în competența unei singure autorități a administrației publice centrale – Ministerului Finanțelor. În prezent, domeniul coordonării și managementului asistenței externe acordate Republicii Moldova de către comunitatea creditorilor este gestionat de Ministerul Finanțelor și Cancelaria de Stat, ultima fiind responsabilă de partea tehnică – coordonarea procesului de programare, monitorizare, gestionare şi evaluare a asistenţei tehnice oferite de organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare. În cadrul ședinței secretarilor de stat din 12 septembrie curent a fost examinat proiectul hotărârii cu privire la unele măsuri de eficientizare a mecanismului de coordonare și management al asistenței externe și modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea pe ultimele pagini a informației de cultură generală, de data aceasta vă propunem curiozități fiscale, pagini din istorie despre evoluția finanțelor publice, precum și un Quiz matriceal. Știați că... Pe lângă biserica Old-North din Boston, Massachusetts, SUA, s-a deschis un magazin ce comercializează o varietate destul de largă de produse? Unul dintre produsele comercializate, ceaiul, este scutit de taxe și acest fapt se datorează evenimentului denumit „Partida de ceai de la Boston” din 16 decembrie 1773, în cadrul căreia s-a pledat pentru diminuarea impozitelor excesive, de la care a pornit, de fapt, Revoluţia americană. Ulterior, această mișcare a dus la apariţia celui de-al treilea partid în SUA (pe lângă republicani și democraţi) denumit „The Tea Party”, principalul motto al căruia este diminuarea taxelor și impozitelor.