Întreprinderea, în anul 2018, a luat în comodat un autoturism de la angajatul său și dorește să-i compenseze uzura bunului (art.859 Codul Civil). Cum va fi tratată această compensare pentru angajat din punct de vedere al impunerii cu impozitul pe venit, asigurare medicală și asigurare obligatorie de asistență socială, dar și pentru întreprindere, cheltuielile de reparație a bunului care au fost suportate?

Un cetăţean a primit despăgubiri de asigurare pentru automobilul avariat într-un accident rutier. Urmează de stabilit dacă această remunerare este o sursă de venit impozabilă sau neimpozabilă? Dar în cazul obţinerii despăgubirilor pentru imobilul asigurat în cazul incendiilor, inundaţiilor etc.?

Reducerile de personal, a fondului de remunerare a muncii prevăzute în programul semnat cu Fondul Monetar Internațional se referă doar la anul 2016. Această precizare a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă de către ministrul Finanțelor Octavian Armașu. Potrivit acestuia, situația pentru anul 2017 va fi alta.

Denaturări semnificative în Raportul de venituri și cheltuieli în sumă de 175,2 mii lei — la venituri și de 4087,9 mii lei la partea de cheltuieli, precum și în sumă de 12 984,9 mii lei în Bilanțul contabil a constatat echipa Curții de Conturi, care a efectuat un audit asupra Raportului situațiilor financiare ale Azilului republican pentru invalizi și pensionari din municipiul Chișinău. Hotărârea Curții cu recomandările și concluziile de rigoare a fost publicată în Monitorul Oficial din 9 februarie curent. Echipa de audit notează că, pe parcursul desfășurării auditului, conducerea entității a refuzat conlucrarea și comunicarea cu auditorii, ceea ce a condiționat limitarea acestora în obținerea probelor suficiente pentru exprimarea opiniei de audit aferente situațiilor financiare.

Denaturări semnificative în Raportul de venituri și cheltuieli în sumă de 175,2 mii lei — la venituri și de 4087,9 mii lei la partea de cheltuieli, precum și în sumă de 12 984,9 mii lei în Bilanțul contabil a constatat echipa Curții de Conturi, care a efectuat un audit asupra Raportului situațiilor financiare ale Azilului republican pentru invalizi și pensionari din municipiul Chișinău. Hotărârea Curții cu recomandările și concluziile de rigoare a fost publicată în Monitorul Oficial din 9 februarie curent. Echipa de audit notează că, pe parcursul desfășurării auditului, conducerea entității a refuzat conlucrarea și comunicarea cu auditorii,

Pentru o delegaţie străină pot fi organizate cel mult două mese oficiale. Dacă în timpul aflării delegaţiei se organizează mese oficiale de câteva autorităţi, atunci numărul total al acestora nu trebuie să depăşească trei. Această normă este prevăzută în Regulamentul privind modul de utilizare a mijloacelor financiare pentru deservirea delegaţiilor şi persoanelor oficiale străine, susținut ieri de Guvern.

În Monitorul Oficial din 3 august curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi privind Raportul auditului situațiilor financiare aleAgenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) la 31 decembrie 2017. Rapoartele financiare întocmite de către ANRE oferă o imagine reală și fidelă a situațiilor patrimonială și financiară, acestea nefiind denaturate semnificativ și corespund cadrului de raportare financiară aplicat, este concluzia Curții de Conturi inclusă în raport.

În contextul în care, prin art. 1 al Legii nr. 311 din 30.11.2018 au fost operate modificări în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare Legea 289), începând cu 1 iulie 2019 calculul şi plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă (în continuare – indemnizaţie) vor trece în responsabilitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS), cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obişnuite sau accidente nelegate de muncă.

Prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.216 din 28 decembrie 2018 au fost aprobate Indicaţiile metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei, documentul fiind publicat în MO al RM, nr. 6-12 din 11 ianuarie 2019. Pentru ca utilizatorul să înțeleagă logica acestui act, oferim o scurtă retrospectivă a reglementărilor din domeniu.

Modul de determinare şi achitare a impozitului pe venit, principiile evidenței, constatării veniturilor impozabile şi a cheltuielilor ce se deduc conform prevederilor Codului fiscal (CF) sunt reflectate în Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (în continuare – Regulament). Documentul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 693 din 11 iulie curent și a intrat în vigoare pe 10 august 2018.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 11 iulie 2018 a fost aprobat Regulamentul cu privire la evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracționale (sechestrate), care a intrat în vigoare din data de 12 octombrie 2018 (în continuare – Regulament), care stabilește principiile, organizarea şi desfășurarea activității de evaluare, administrare şi valorificare a bunurilor infracţionale.

Astăzi, 25 octombrie 2018, este data limită de raportare a impozitul pe venit reținut din remunerația obținută de zilieri, prima perioadă fiscală de raportare fiind luna septembrie 2018. Unii agenți economici, care recurg în prezent sau vor apela pe viitor la munca zilierilor, au unele neclarități asupra calificării veniturilor obținute de zilieri. Acestea sunt plăți salariale, venituri din prestări servicii necalificate sau alte tipuri de venituri? Neînțelegerea acestui aspect generează automat și alte neclarități ce țin de activitatea zilierilor, cum ar fi: cota impozitului pe venit aplicat, modul de completare și prezentare a Dării de seamă fiscale și altele.

Amnistia de capital propusă ar putea duce la legalizarea actelor precedente de corupţie şi perpetuarea în funcţie a funcţionarilor corupţi, fapt ce vine în contradicţie cu obiectivele luptei împotriva corupţiei, prin faptul că instituţiile de resort nu vor putea verifica provenienţa activelor declarate.

Pentru simplificarea modului de determinare a obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit pentru agenții economici, persoane fiizice, dar și nerezidenți, Guvernul a aprobat în cadrul şedinţei de ieri trei regulamente. Proiectul aprobat de Executiv prevede integrarea normelor întru-un singur document, fiind comasate 10 acte normative. Proiectele aprobate de Cabinetul de miniştri sunt: • Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător

Pentru anul 2015 Î.S. „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a înregistrat pierderi majore de 105,2 mil. lei, iar pentru 2016 – de 53,2 mil. lei. Informația este inclusă în Raportul auditului performanței sectorului feroviar,efectuat de Curtea de Conturi şi care a fost publicat în Monitorul Oficial din 27 aprilie 2018. Auditul a constatat că, în pofida unor îmbunătățiri constatate, în cadrul întreprinderii nu a fost instituit și implementat în totalitate sistemul de management al calității, orientat spre administrarea eficientă și gestiunea economico-financiară axată pe cost-beneficiu.

Ministerul Economiei a elaborat trei regulamente și un contract-model de management, care ar trebui să responsabilizeze reprezentanții statului în consiliile de administrație ale societăților pe acțiuni cu capital public și public privat.

Începând cu 1 octombrie 2018, se modifică cota de impunere a veniturilor impozabile a persoanelor fizice la 12% anual, iar mijloacele bănești care anterior nu au fost declarate vor putea fi declarate voluntar de către deținători, fără ca ei să fie supuși unor măsuri de constrângere din partea statului. Acestea și alte prevederi fac parte din pachetul legislativ de reformă fiscală, ce are ca scop stimularea mediului de afaceri, creșterea competitivității agenților economici, precum și perfecționarea legislației fiscale.

Guvernul a decis ieri indexarea salariilor lunare de funcție ale angajaților instituțiilor medicale publice cu 4,1% de la 1 aprilie 2018. De majorare vor beneficia atât personalul medical (medici, asistenți medicali, infirmieri), cât și personalul administrativ-gospodăresc, funcţionarii administrativi și personalul de conducere. Dacă până în prezent salariul mediu lunar al unui medic din cadrul unui spital republican constituia 7129 lei, de la 1 aprilie curent acesta va constitui circa 7421 lei, iar salariul unui medic din cadrul unui spital raional va crește de la 6263 lei până la 6520 lei.

Începând cu 1 mai 2018, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real — la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, va fi în mărime de 15,44 lei pe oră sau 2610 lei lunar, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună. În prezent, nivelul remunerării este stabilit în mărime de 14,09 lei pe oră sau 2380 de lei lunar. O hotărâre în acest sens a fost votată ieri de cabinetul de miniștri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege cu privire la promovarea ocupării forței de muncă. Documentul va reglementa piața muncii, sistemul instituțional de ocupare a forței de muncă, măsurile de ocupare şi raporturile juridice care apar la implementarea măsurilor respective. Proiectul prevede revizuirea sistemului de măsuri de ocupare a forței de muncă, orientate spre modernizarea, diversificarea și adaptarea acestora la necesitățile individuale ale șomerilor, cât și la circumstanțele pieței muncii, motivarea angajatorilor de a se implica în diminuarea șomajului, clarificarea atribuțiilor subiecților implicați în sistemul ocupării forței de muncă în vederea eficientizării activității fiecăruia,