Art. 90 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală1 (CPP) stabilește expres regula, conform căreia unele persoane nu pot fi citate şi audiate în calitate de martori într-un proces penal. Totuși, de la această regulă legislatorul a prevăzut unele excepții. Prima excepție se referă la cazul de participare la reținere în flagrant delict (i.e. o infracțiune descoperită în momentul comiterii ei sau înainte ca efectele ei să se fi consumat), când poate participa procurorul sau, după caz, reprezentantul organului de urmărire penală. Declarațiile acestor subiecte se referă la circumstanțele reținerii și, în mod firesc, nu pot depăși limitele obiectului declarațiilor.

Am auzit că în anul 2019 se schimbă modalitatea de calculare a plăților pentru incapacitatea temporară de muncă și a indemnizațiilor pentru îngrijirea copilului. Care este această modalitate? Într-adevăr, conform Legii pentru modificarea Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, începând cu 1 iulie 2019, se va modifica modalitatea de calculare a indemnizațiilor, după cum urmează.

Consiliul controlului financiar public intern, potrivit noilor modificări, va avea în componenţa sa 11 membri, în loc de 9, cum este în vigoare.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

La data de 31 decembrie 2016, nivelul restanțelor la plata obligațiilor contribuabililor față de bugetul public național, administrate de organele fiscale, comparativ cu anii precedenți, a înregistrat o descreștere, însumând 1826,0 mil. lei

În cel de-al treilea număr din anul curent al Publicaţiei Periodice ,,Monitorul Fiscal FISC.md” vă punem la dispoziţie un şir de articole din domeniul contabil şi fiscal, realizate de autorii noştri.

Asociaţia Obştească a Auditorilor şi Consultanţilor în Management din Republica Moldova AO „EcoFin-Consult”, Reprezentant Naţional al Republicii Moldova în Organizaţia Europeană pentru Calitate (EOQ) şi membru cu drepturi depline al acesteia.

Afirmaţia a fost făcută în cadrul unui seminar organizat în incinta Academiei de Studii Economice de către Publicaţia Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD”, în comun cu Serviciul Fiscal de Stat, Î.S. „Fiscservinform”, Centrul de instruire şi consultanţă în afaceri MACIP şi ASEM.

Acțiunile realizate în cadrul implementării noului sistem de formare a bugetelor locale nu au fost conjugate de un efort fiscal propriu din partea autorităţilor administraţiei publice locale (AAPL), acestea nefiind în temă și nedemonstrând o preocupare punctuală în acest sens.

Aceasta este una din constatările Curții de Conturi în urma efectuării auditului Rapoartului de conformitate combinat cu auditul performanței și auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016. Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Rapoartele menționate a fost publicată în Monitorul Oficial Nr. 201-213 din 23 iunie curent.

Pastele făinoase, crupele, oțetul, vinul, dar și serviciile IT și de transport vor ajunge mai ușor pe piața externă. Unitatea de Implementare a Proiectului Ameliorarea Competitivității (UIPAC) a aprobat spre finanțare încă nouă dosare.

Republica Moldova va realiza apropierea legislaţiei sale naţionale de actele normative ale UE în ceea ce priveşte dezvoltarea economiei, se menţionează în titlul IV, intitulat „Cooperarea economică şi alte tipuri de cooperare sectorială” din Programul Legislativ pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană pentru anul 2017, publicat în Monitorul Oficial, nr. 144-148 din 5 mai 2017.

Ce înseamnă situație de risc, cum se gestionează companiile în asemenea cazuri, ce metode de eliminare a riscurilor există și cum se implementează ele? Aceste și alte întrebări au fost clarificate în cadrul conferinței cu genericul „Retragerea companiei din zonele de risc: managementul și optimizarea”, organizată de Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (ACAP), în parteneriat cu compania de consultanță Brodsky Uskov Looper Reed & Partners (BULR) și cu Universitatea de Stat din Moldova.

Procesul contravenţional are drept scop constatarea contravenţiei, examinarea şi soluţionarea acesteia, constatarea cauzelor şi condiţiilor care au contribuit la săvârşirea contravenţiei, se spune în art.374 alin.(2) din Codul contravențional (CC). Prin Legea privind modificarea unor acte legislative nr.159 din 12 octombrie 2018, în CC a fost introdus un nou tip de contravenție — imixtiunea în procesul contravențional. Imixtiune, potrivit dicționarului explicativ a limbii române (DEX) reprezintă amestec nemotivat și nedorit în treburile altcuiva.

Comisia agricultură și industrie alimentară din cadrul parlamentului, care a exercitat control asupra implementării Legii privind grupurile de producători agricoli și asociațiile acestora, a audiat în şedinţă modul de susţinere a grupurilor de producători agricoli prin intermediul granturilor. Reprezentanții Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului au menționat că, din momentul intrării în vigoare a Legii, au fost înregistrate 50 de grupuri de producători în sectorul horticol. Totodată, Comisia de Evaluare și Selecție a Ministerului a aprobat 44 din 47 dosare de aplicare depuse de grupurile de producători în cadrul programului de granturi investiţionale.

Ministerul Finanțelor expune pentru consultări publice proiectul Ordinului ministrului cu privire la aprobarea Regulamentului privind evaluarea calităţii şi raportarea activităţii de audit intern în sectorul public.

Proiectul s-a desfășurat pe parcursul a doi ani, iar beneficiar a fost Curtea de Conturi a Republicii Moldova.

Încasările la Bugetul Public Național (BPN), administrate de SFS în anul 2016, s-au majorat cu 11% comparativ cu anul 2015 și au constituit 27,6 mld. lei. La bugetul de stat în anul 2016 încasările au constituit 11,55 mld. lei, cu1,26 mld. lei mai mult comparativ cu anul 2015, sau o creștere de 12,2%.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) și Asociația Obștească ”Asociația Auditorilor Interni din Republica Moldova” (AAI) vor colabora în procesul de consolidare a funcțiilor de audit public extern și audit intern.

Este posibila comercializarea automobilelor în baza de patentă? Genurile de activitate care pot fi desfășurate în baza utilizării patentei de întreprinzător sunt specificate în anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998 (în continuare – Lege).