În conformitate cu prevederile art.94 din Codul fiscal, subiecții impozabili sunt: a) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15), care sînt înregistraţi sau trebuie să fie înregistraţi în calitate de plătitori de T.V.A.;

Poate oare întreprinderea rezidentă IT PARK (care aplică un regim special de impunere a veniturilor pentru angajați) să solicite subvenționarea plăților salariale acordate angajaților pe perioada stării de urgență? Potrivit Dispoziției nr.16 a Comisiei pentru situații excepționale din 10 aprilie 2020 (CSE), în vederea susţinerii activităţii de întreprinzător pentru atenuarea efectelor negative generate de situaţia epidemiologică (COVID-19) asupra economiei, a fost instituit mecanismul de subvenţionare pentru

Termenul de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport introduse și declarate prin acțiune de către persoanele fizice rezidente și cele nerezidente, care a expirat în perioada stării de urgență sau va expira în perioada stării de urgență în sănătate publică instituit prin Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr. 10 din 15 mai 2020, se prelungește până la data ridicării acesteia. Pe data de 26 mai curent, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 69 din 21 mai 2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.  

Contracte de finanțare nerambursabilă în sumă de 7,26 mln. lei au fost semnate de 37 beneficiari ai Programului PARE 1+1. Ceremonia de semnare a contractelor a avut loc marți, 20 iunie, în incinta Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Antreprenorii beneficiari vor investi în economia țării circa 20 mil. lei și vor crea circa 150 locuri de muncă. Din cei 37 de antreprenori, care au semnat contractele de finanțare nerambursabilă, 15 sunt lucrători migranți reveniți în Republica Moldova. Determinarea lor de a reveni în țară și de a investi banii câștigați peste hotare în propria afacere, reprezintă scopul major al Programului PARE 1+1.

Începând cu 1 ianuarie 2021, la serviciile importate, conform art.109 alin. (2) din CF, la serviciile importate termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră nu mai târziu de termenul obligaţiei de depunere a declaraţiei privind TV pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte.    Astfel, legislația stabilește două fapte economice care conduc la apariția obligației fiscale la serviciile importate, în funcție de ce are loc mai înainte: importul serviciilor sau achitarea acestora.

În anul 2020 întreprinderea „X” rezidentă a RM a procurat un imobil de la o persoană fizică nerezidentă la prețul de 850 000 lei, achitarea fiind efectuată în părți - 350 000 lei în noiembrie 2020, iar 500 000 lei - în mai 2021. La efectuarea plății întreprinderea, nefiind sigură de modalitatea determinării sumei din care urmează a fi reținut impozitul pe venit la sursa de plată (existau dubii vis-a-vis de baza valorică a imobilului), a reținut impozit pe venit din mărimea totală a creșterii de capital, adică 51 000 lei (425 000 X 0,12), din care 21 000 lei în 2020 și 30 000 lei în 2021. Totodată, persoana fizică dispune de act de moștenire din care rezultă că baza valorică a imobilului este de 700 000 lei. Care este modalitatea corectă de determinare a obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit și care sunt acțiunile părților implicate în tranzacțiile respective? 

Dezvoltarea Registrului de Stat al Controalelor (în continuare – RSC), îmbunătățirea analizei impactului de reglementare pentru actele normative noi și dezvoltarea continuă a Ghișeului Unic pentru eliberarea actelor permisive sunt doar unele dintre serviciile modernizate pe parcursul anului 2020, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Eficientizarea utilizării Registrului de Stat al Controalelor. Această resursă informaţională specializată a prevăzut planificarea şi evidenţa automatizată a efectuării controalelor planificate şi inopinate, dar implementarea Registrului a decurs neuniform din determinarea insuficientă a unor organe ale controlului de stat (în continuare – OCS) pentru utilizarea RSC, precum și numărul exagerat de mare a OCS – 58 la număr până în anul 2018, cu o capacitate foarte diferită

Potrivit art. 83 alin.(2) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 şi 513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, persoanele care desfășoară activități profesionale, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, sunt obligate să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.   Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit este nu mai târziu de data de 25 lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – 25 martie, cu excepția contribuabililor care aplică o perioadă fiscală diferită de anul calendaristic.

Guvernul Republicii Moldova prin intermediul Fondului de garantare gestionat de ODIMM a lansat un nou produs de garantare pentru companiile afectate de criza generată de pandemia COVID-19. Instrumentul financiar presupune garantarea cu condiții preferențiale pentru IMM-uri care poate fi utilizat la contractarea creditelor atât pentru mijloace circulante, cât și pentru investiții.   „Economia moldovenească ca și economiile țărilor din lume și din regiune s-a confruntat cu două șocuri: unul intern, ca rezultat al măsurilor restrictive de izolare și unul extern, care a vizat exporturile, remitențele, investițiile străine care au suferit un declin considerabil. Conform prognozei macroeconomice revăzute pentru anul 2020, PIB-ul va avea un raport negativ de –4,5%. Estimările pentru anul 2021 sunt mai optimiste, fiind prognozată cu o creștere a PIB-ului cu 4,1%”, a menționat Lilia Palii, Secretarul general al Ministerului Economiei și Infrastructurii, în cadrul unui webinar.

 În perioada de prezentare de către contribuabili a declarațiilor cu privire la impozitul pe venit, considerăm necesar să reiterăm unele aspecte ce țin de perfectarea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale – forma ONG17.   Astfel, legislația în vigoare stabilește că, din data înregistrării organizaţiei necomerciale1 (ONC) la Agenția Servicii Publice, organizația este scutită de plată impozitului pe venit în cazul în care respectă cerințe specificate la alin. (2) al art. 52 din Codul fiscal2. Respectiv, pentru a fi scutită de plata impozitului pe venit, ONC nu trebuie să depună  cereri suplimentare la organul fiscal. Totodată, scutirea de plata impozitului pe venit nu semnifică că ONC este

Art. VII (pct.8 și 19) din Legea nr.60  privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative va fi pus în aplicare din 1 ianuarie 2021. Amintim, prevederile respective vizează redistribuirea poverii fiscale între angajat și angajator: salariații vor achita primele de asigurare obligatorie de asistență medicală (PAM), iar patronii – contribuțiile de asigurare socială (CAS).     Aceste modificări necesită revizuirea unor norme actuale prevăzute în Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului,

Agentul economic „X” în baza contractului de vânzare-cumpărare a achiziționat în august 2020 un utilaj (mijloc fix) de la întreprinderea „Y” (ambele rezidente ale RM). Valoarea obiectului contractului este exprimată în unități convenționale, iar achitarea s-a efectuat în părți egale: prima parte în ziua transmiterii utilajului în baza facturii fiscale emise de furnizor, iar a doua - peste 2 luni. Astfel, s-a format o diferență de sumă ținând cont de cursul valutar. În asemenea caz cum se constată în contabilitatea financiară și în scopuri fiscale diferența de sumă, ținând cont de faptul că utilajul a fost pus în funcțiune peste o săptămână de la procurarea acestuia?

(28.27.11) Cum poate fi determinat statutul cumpărătorului (persoană fizică sau juridică) a serviciilor prestate prin intermediul rețelelor electronice de către agentul economic nerezident, care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova?

Potrvit pct.16 din Regulamentul privind subvenționarea întreprinderilor și organizațiilor necomerciale, rezidente ale Republicii Moldova, care au instituit șomaj tehnic și/sau staționare în contextul situației epidemiologice (COVID-19), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.58 din 29.04.2020, pentru confirmarea subvenției, se prezintă următoarele documente în copie:

Serviciul Fiscal de Stat aduce la cunoștință că remitențele de peste hotare nu sunt supuse impozitării. Potrivit prevederilor Codului fiscal, persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova sunt obligate să achite impozit pe venit din veniturile obținute peste hotarele RM doar în următoarele cazuri: a) dacă veniturile sunt obținute din afara Republicii Moldova, activitatea fiind desfășurată în Republica Moldova; b) venitul se califică a fi din investiții sau financiar (de exemplu, dividende, dobânzi, royalty).

Regulamentul privind subvenționarea întreprinderilor și organizațiilor necomerciale, rezidente ale Republicii Moldova, care au instituit șomaj tehnic și/sau staționare urmare a situației epidemiologice (COVID-19) a intrat în vigoare. Documentul a fost aprobat de Ministerul Finanțelor prin Ordinul nr.58 din 28 aprilie 2020 și publicat în „Monitorul Oficial” din 30 aprilie. Regulamentul stabilește modul de acordare a subvenției în mărimea sumei achitate a impozitului pe venit, a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator, a contribuțiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii

Deși termenul de prezentare a Declarației CET18 pentru anul 2019 a fost extins până la data de 29 mai, contribuabilii adresează întrebări ce țin de sursele de venit ce urmează a fi luate în calcul la determinarea venitului impozabil, precum și includerea acestuia în CET18. Una dintre aceste întrebări ține de regimul fiscal al donațiilor primite din afara RM, atât în formă monetară cât și nemonetară.

Serviciul Vamal al RM comunică că, în conformitate cu Dispoziția nr. 4 din 24 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, termenul de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a mijloacelor de transport, introduse și declarate prin acțiune, de către persoanele fizice rezidente și cele nerezidente, în baza articolului 1841 din Codul vamal, precum și articolului 10 din Legea 1569/2002, care expiră în perioada stării de urgență, se întrerupe, urmând a curge de la data încetării stării de urgență. Declararea prin acțiune este o formă de declarare expresă (vădită) a mijlocului de transport auto, care scutește persoana fizică de completarea unor acte vamale,

1. (32.1.53) Care sînt acțiunile persoanei fizice, în cazul în care pe parcursul anului calendaristic a depășit plafonul venitului obținut de 1,2 mil. lei din vânzarea de produse din fitotehnie/ horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal către agenții economici? 2. (32.1.52) Care sînt acțiunile persoanei fizice, în cazul încetării activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal și la care subdiviziune a SFS urmează să se adreseze?