Prețurile de transfer se referă la alocarea de către companiile multinaționale a profiturilor sale către membrii grupului corporativ în scopuri fiscale. Astfel, o companie va alege, în mod normal, să transfere profiturile sale în țări cu rate de impozitare mai mici și să raporteze câștiguri mai mici în țările cu rate de impozitare mai mari.

Comisia economie, buget și finanțe a audiat ieri informația privind formarea prețurilor la produsele petroliere. În cadrul ședinței au fost examinate mecanismele de formare a prețurilor și posibilitățile de diminuare ale acestora. ANRE plafonează prețurile, nu le stabilește În cadrul audierilor, directorul ANRE, Tudor Copaci, a menționat că scopul ANRE este protejarea consumatorilor finali.

Notă: Articolul dat este primul din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice şi juridice străine pentru activitatea în RM, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care RM este parte Odată cu dezvoltarea tot mai accelerată a relațiilor economice și personale internaționale, înțelegerea modului de impozitare a cetățenilor străini într-o țară sau alta, dar și stabilirea unor reguli clare rezultate din consens larg asupra modului cum urmează aceștia să fie impozitați devine un subiect aparte de discuții atât pe platforme naționale, cât și internaționale.

Mărfurile importate/exportate pe teritoriul vamal al RM, fac obiectul unor formalități vamale, adică mărfurile trebuiesc declarate organului vamal şi supuse examinării de către funcționarii vamali în vederea asigurării respectării tuturor prevederilor legale.

Aho, aho, dragi abonați, Parteneri, prieteni, frați! Un an nou iar ne sosește Bucurii el ne vestește: Sănătate, pace-n casă, Și cei dragi mereu la masă Voie bună și speranță – Tot ce ne dorim în viață

În cadrul ședinței de ieri a Guvernului, Octavian Calmâc, fostul ministrul al Economiei și Infrastructurii, a fost numit consilier principal de stat în cabinetul prim-ministrului pe probleme economice.

În corespundere cu dispoziţiile prevăzute de art. 8 (1) (a) i) din Acordul privind aplicarea art. VII al Acordului General pentru Tarife Vamale și Comerț (GATT), 1994 (în continuare, Acord) la care Republica Moldova este parte:

Banca Națională a Moldovei (BNM) vine cu un comunicat, în care reiterează opinia sa expusă în data de 10.07.2017 referitoare la așa-zisele criptovalute , denumite “monede virtuale”, și atenționează în continuare utilizatorii asupra riscurilor sporite de pierdere a sumelor investite în acestea. „Monedele virtuale” existente în lume, în special Bitcoin-ul, nu sunt monede în sensul comun al termenului. Acestea sunt active virtuale fără acoperire reală și fără garantare de acceptare ca mijloc de plată din partea autorităților monetare. Prin urmare, aceste active prezintă o volatilitate ridicată și un grad redus de securitate, în comparație cu monedele emise de băncile centrale și monedele electronice cu utilizare reglementată.

Republic of Moldova Tax Administration Modernization Project Credit No.: 8625-MD, 5829-MD Contract Title: Computer equipment and system operating equipment Reference No.: TAMP/4/NCB-2 1. The State Tax Service implements the TAMP project with World Bank support and intends to apply part of the credit for the purchase of computers and operating equipment.

La 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege privind modernizarea Codului civil (CC, Cod) și modificarea și completarea unor acte legislative. După promulgare și publicare oficială, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 20191.

Etapa la care se află pregătirile pentru integrarea emiterii actelor permisive pentru mediul de afaceri în Ghișeul unic a fost analizată la Guvern în cadrul unei ședințe de lucru cu participarea reprezentanţilor Cancelariei de Stat, ministerelor şi agenţiilor implicate în emiterea actelor permisive, precum şi ai Băncii Mondiale, care acordă suport în implementarea proiectului.

În contextul modificărilor operate în legislaţia din domeniul asigurărilor sociale de stat ca urmare a adoptării pachetului legislativ al reformei fiscale, a apărut necesitatea introducerii unor modificări şi completări în Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate (în continuare – Clasificator).

Firma A încheie contract de investiţii în imobil cu Firma B, la pret de 10 mii lei. Ulterior, Firma A cesionează dreptul asupra imobilului Firmei C. Are dreptul Firma A sa cesioneze firmei C imobilul la un pret mai mic, presupunem, de 9,5 mii lei? Care sunt urmările fiscale?

Bunurile atribuite la categoria de mijloace fixe sunt unul dintre cele mai valoroase și importante elemente de evidență contabilă pe care le dețin autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare). Autoritățile/instituțiile bugetare utilizează „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar1 și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobat prin Ordinul MF nr. 216 din 28.12.20152 (OMF nr. 216/2015), conform cărora activele se clasifică în 2 clase: • clasa 3 – active nefinanciare, și • clasa 4 – active financiare.

Cadrul legal privind transparența bugetară nu este un impediment crucial în alinierea la bunele practici. Chiar dacă conține câteva constrângeri, cadrul general cu privire la transparență poate fi îmbunătățit prin abordări mai pro-active cu din partea administratorilor de bugete și Autorităților Publice Centrale. Acest lucru este posibil deoarece cadrul general lasă suficient spațiu Ministerului Finanțelor, astfel încât acesta să poată include măsuri de sporire a transparenței bugetare în planurile de activitate (inclusiv, pentru a putea aloca resurse).

Facilitarea procesului de eliberare a actelor permisive atât pentru antreprenori, cât și pentru autoritățile publice emitente este scopul Conceptului tehnic al Sistemului informațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor permisive (SIA GEAP), aprobat de Guvern prin Hotarârea nr.550 din 13 iunie 2018 și publicat în MO de vineri, 15 iunie. Conform documentului, SIA GEAP va servi drept bază pentru ghișeul unic de eliberare a actelor permisive și va integra cele mai moderne instrumente de tehnologii informaționale pentru ca business-ul să facă economii de timp, finanțe și eforturi administrative la solicitarea și obținerea acestor acte.

Pachetul de legi pro-business pentru unii este o evoluție firească și multașteptată, pentru alții – o revoluție. Indiferent de aprecieri, avem o nouă realitate, căreia trebuie să ne conformăm. Despre provocări și reticență, creșterea economică și baza fiscală, așteptările mediului de afaceri și ale guvernării am discutat cu secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu. — Dle Chicu, care au fost cele mai mari provocări pentru Dumneavoastră, la revenirea în cadrul Ministerului Finanțelor în calitatea de secretar general de stat?

În debutul ședinței Guvernului din 15 noiembrie prim-ministrul, Pavel Filip, a anunțat că vor fi reziliate toate contractele de privatizare cu agenții care au privatizat obiective prin intermediul concursurilor inestiționale și nu au respectat prevederile contractelor.

Încasările la buget din impozitul pe venit pentru anul 2017 au crescut cu 22%, a informat șeful Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, în cadrul conferinței de presă care a avut loc astăzi, 24 mai. În acest sens el a menționat că este o creștere robustă și că așa tip de încasări nu au fost înregistrate de mult timp. Potrivit lui, acest fapt se datorează creșterii economice din Republica Moldova, previzibilității politicii economice și fiscale promovate la nivel de stat, creșterii gradului de responsabilizare din partea cetățenilor și nu în ultimul rând, a bunei administrări fiscale.

INTRODUCERE Precizări prealabile. Așa cum relatam în articolul introductiv din luna august 20181, în 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, stabilind data de intrare în vigoare la 1 ianuarie 20192. După redactarea proiectului adoptat a fost, însă, necesară aprobarea acestuia în lectură finală. Astfel, la 15 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat în a treia lectură, finală, Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 (în continuare „Legea de modernizare”).