Ministerul Finanțelor anunță, că în scopul valorificării fondurilor Împrumutului oferit de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei destinat finanțării Proiectului “Răspuns de urgență la COVID-19 și Suport pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii”, au fost semnate Contractele de Recreditare cu Instituțiile Financiare Participante intermediare:

Camera de Comerț și Industrie a RM (CCI) va atesta, prin emiterea unui aviz conform procedurii stabilite de CCI, circumstanțe survenite urmare unor fenomene ale forțelor naturii, a actelor normative/administrative, acțiuni sau inacțiuni (fapte) sau altor evenimente în afara controlului persoanei, de natură a fi invocate ca impediment justificator de neexecutare a obligației debitorului, în contextul raporturilor contractuale.  Ministerul Economiei și Infrastructurii vine cu proiectul de lege ce propune modificarea redacției art.4 din Legea nr.393 și ține de sarcinile şi funcţiile principale ale CCI.  Totodată, Legea cu privire la Camera de Comerţ şi Industrie va fi completată cu prevederea că eliberarea avizului nu conferă avizului Camerei forță probatorie superioară 

În relațiile comerciale, începând cu procesul de negocieri și chiar la încheierea contractului, părțile tind să descrie exact toate regulile, drepturile, obligațiile și modul de realizare a acestora, astfel încât contractul încheiat să devină legea acestora și să guverneze relațiile născute din contract.   Cu toate că intrarea într-o relație comercială presupune din start atingerea scopului urmărit prin încheierea contractului, nu este exclusă apariția unui impediment care să nu permită realizarea obligațiilor conform înțelegerii inițiale.

În cadrul realizării unui contract de prelucrare sub regimul vamal de perfecţionare activă, entitatea A a atras, pentru realizarea în termen a comenzii plasate de partenerul internațional, întreprinderea B, rezident al RM, întocmind un contractat de prestări servicii, acesteia fiindu-i transmise o parte din materia primă plasată sub regimul vamal indicat. Care este regimul TVA pentru fiecare entitate antrenată în acest proces?  

Conform Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător, desfăşurarea activităţilor de comerț conform poziţiilor 1.1 şi 1.2 din anexa la lege, se permite doar în cadrul pieţelor comerciale create în condiţiile art. 12 din Legea cu privire la comerţul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010.

O bază de date națională de determinare a valorii în vamă este un instrument de evaluare a riscurilor, care poate fi utilizat de autoritatea vamală, împreună cu alte instrumente de risc, pentru a evalua riscul potențial în ceea ce privește adevărul sau exactitatea valorii în vamă declarate pentru mărfurile importate. Informațiile din baza de date trebuie să fie date recente care reflectă valoarea în vamă și alte informații pertinente pentru mărfurile importate anterior. Acordul privind punerea în aplicare a articolului VII din Acordul General pentru Tarife și Comerț (în continuare - GATT

Comercianții de produse alimentare, cu excepția celor din unitățile de comerț ambulant, vor fi obligați să achiziționeze și să asigure expunerea pe raft a produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt (produse fabricate/procesate în Moldova) în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial. În Monitorul Oficial din 25 decembrie curent este publicată Legea nr.225 din 4 decembrie 2020  pentru modificarea unor acte normative, inclusiv Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior.   Astfel, furnizorul va fi obligat să asigure livrarea produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt în cantitate deplină conform contractului încheiat. Lista acestor produse se aprobă de Guvern şi se actualizează anual.

Actualmente, vânzările online (electronice, prin Internet, virtuale) de mărfuri au intrat în competiție nu doar între ele, ci și cu cele ale magazinelor tradiționale, care au fost nevoite să-și revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitive pe piață, acestea fiind impuse atât de situația excepțională și de criză, cât și de faptul că barierele de intrare în mediul online astăzi sunt mai mici decât cele offline.

Ministerul Finanțelor a prezentat principalele măsuri de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, în cadrul unei ședințe online cu participarea reprezentanților Asociației Business-ului European, Asociației Investitorilor Străini și Camerei de Comerț Americane din Moldova. În debutul evenimentului, Vicepremierul Serghei Pușcuța a salutat prezența reprezentanților mediului de afaceri și interesul manifestat pentru subiectele puse în discuție: „Ministerul Finanțelor a elaborat anumite repere pentru politica fiscală și vamală pentru anul 2021 și suntem la etapa definitivării acestor măsuri. Pentru noi sunt importante opiniile și recomandările Dvs, pentru ca documentul final să fie unul consolidat și să reflecte cât mai bine situația actuală”.

Proiectul Uniunii Europene „Suport pentru cadrul infrastructurii calității în contextul DCFTA în Republica Moldova” se va încheia la sfârșitul lunii octombrie 2020, iar zilele trecute a avut loc evenimentul de totalizare a rezultatelor obținute pe parcursul a trei ani de activitate, la care a participat reprezentanți ai principalelor instituții și agenții beneficiare.   Amintim, proiectul cunoscut și ca „Proiectul QI” cu un buget total de 3,5 mil. euro a fost lansat în luna septembrie 2017 de către Delegația UE în contextul realizării DCFTA în Republica Moldova. Beneficiarii principali ai proiectului sunt Ministerul Economiei și Infrastructurii, Institutul Naţional de Metrologie, Institutul de Standardizare din Moldova, Centrul Național de Acreditare MOLDAC, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii. 

Activitatea întreprinderii constă în fabricarea înghețatei și a altor produse comestibile asemănătoare înghețatei, și corespunde secțiunii C diviziunea 10 „Industria alimentară” al CAEM-2. În cazul respectiv apar depozitele destinate stocării și păstrării mărfurilor fabricate de către întreprinderea în calitate de obiecte ale impunerii la taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii?

Uniunea Europeană și părțile contractante din zona pan-euro-mediteraneeană (PEM) negociază deja de câțiva ani cu privire la modificarea regulilor de origine a mărfurilor în vigoare în zona PEM, prevăzute de Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene, la care Republica Moldova a aderat prin Legea nr. 111/2015.

Instituirea unui mecanism de prevenire a aplicării sancţiunilor asupra mediul de afaceri în cazul în care întreprinderea şi reprezentanţii acesteia înlătură încălcările comise şi realizează acţiunile recomandate de autoritatea de control este aprobat prin  Legea nr. 59 din 22 aprilie 2021 pentru modificarea unor acte normative, care a intrat în vigoare la 21 mai curent, data publicării documentului în MO.

Primăria capitalei propune spre consultare proiectul conceptului de desfășurare a comerțului stradal pe teritoriul municipiului Chișinău. Elaborarea conceptului este condiţionată de necesitatea sistematizării acţiunilor orientate spre stimularea comerţului organizat şi legal efectuat într-un mediu concurenţial sănătos şi direcţionarea acestuia spre sporirea nivelului de deservire a consumatorilor. Documentul conține 6 obiective și prevede limitarea maximă a numărului de unități de comerț ambulant stradal.

Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat (SFS) până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile.

În anul curent,  Gala Businessului Moldovenesc, ceremonia de decernare a distincțiilor învingătorilor concursurilor „Marca comercială a anului” și „Premiul pentru realizări în domeniul calității” s-au desfășurat, în premieră, în format online. Evenimentul a fost organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în parteneriat cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și implicarea Centrului Național Anticorupție. Prin intermediul evenimentului transmis live au fost nominalizați participanții și anunțate rezultatele concursurilor. 

 La 30 martie 2021 P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md” marchează 10 ani de activitate. Cu acest prilej, pentru ediția nr.3 (66), am pregătit o serie de materiale. În ediția jubiliară vă oferim, în rubrica Prim-plan, un interviu cu directorul Publicației, doamna Rodica Musteața-Staci, care se referă la unele realizări obținute pe parcursul anilor, la provocări, precum și la prioritățile de viitor. Totodată, cu ocazia marcării jubileului, în ediție sunt publicate mesaje de felicitare din partea fondatorului și partenerilor revistei. De asemenea, venim cu o noutate pentru cititorii noștri – lansarea rubricii dedicate Resurselor minerale,

Sectorul comerțului informal O problemă comună, adesea citată ca o problemă majoră în eficacitatea controlului evaluării, este sectorul comercial informal. Comerțul informal activează la diferite niveluri: de la mici întreprinderi individuale care tranzacționează mărfuri locale peste hotare până la operatori de rețele mai mari care realizează tranzacții în mai multe țări. În sensul prezentului articol „comerț informal” cuprinde, în principal, importatorii cu următoarele caracteristici esențiale: • tranzacții efectuate, de regulă, în numerar;

Urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative publicată în MO nr. № 456-459 din 30 decembrie 2022.

Libertatea comerțului și activității de întreprinzător, protecția concurenței loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție este o sarcină importantă a statului, consacrată de Constituția RM . Deși, legislația RM reglementează libertatea stabilirii prețurilor de vânzare, pentru anumite produse de către stat este stabilită o reglementare aparte a prețurilor și tarifelor, reguli speciale de comercializare a acestora. Este vorba de produsele sociale importante, regulile de comercializare a căror le vom expune în cele ce urmează.