Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a dispus relaxarea unor măsuri instituite anterior pentru prevenirea și controlul răspândirii Covid-19. Astfel, din 9 martie 2022:   unitățile de alimentație publică își vor organiza activitatea la capacitate maximă în spațiile exterioare și interioare, cu obligația ca toți clienții să prezinte certificatul COVID-19, la intrare în unitate, personalului desemnat de către administrator în acest sens; instituțiile de învățământ general, de învățământ profesional-tehnic și superior vor activa în regim obișnuit, cu prezența fizică, cu respectarea măsurilor de precauție în vigoare, conform instrucțiunilor aprobate prin hotărârile CNESP;

Comisia Națională a Pieței Financiare a aprobat și a publicat în MO din 17 august Normele privind punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaționale pe piața financiară nebancară. Scopul actului este detalierea punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale instituite conform prevederilor Legii privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale și ale Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Hotărârea Guvernului nr. 496/2025 cu privire la modificarea unor hotărîri ale Guvernului (ce vizează aspecte fiscale și vamale) are drept scop actualizarea și armonizarea cadrului normativ secundar în vigoare cu prevederile legislației primare, precum și adaptarea acestuia la realitățile administrative și fiscale actuale.

Zonele de agrement și parcurile de distracții, precum și cluburile de noapte de pe teritoriul administrativ al mun. Chișinău își vor sista activitatea, iar unitățile de alimentare publică își vor organiza activitatea cu utilizarea a cel mult 50% din numărul de locuri existente în spațiile interioare, cu obligativitatea deținerii de către toți clienții a certificatului COVID-19. Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a mun. Chișinău a adoptat hotărârea nr. 51 din 19 ianuarie curent, ce conține noi măsuri de prevenire și control a infecției COVID-19.

Administratorul reprezintă un element esenţial în structura organizatorică a societăţii comerciale, având atribuţii atât în sfera gestiunii interne, cât şi în ceea ce priveşte relaţiile cu terţii și reprezentarea societăţii. De asemenea, administratorul poate delega altei persoane

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Compania „A” a furnizat mărfuri instituției „B”, care este finanțată de la buget. Plata pentru mărfurile furnizate a fost efectuată cu întârziere de către instituția „B”.

Entitatea raportoare urmează să aibă certitudinea că cunoaşte cine este beneficiarul efectiv și înţelege structura proprietăţii şi structura de control ale clientului, iar identificarea beneficiarului efectiv şi adoptarea de măsuri adecvate şi bazate pe risc pentru verificarea identităţii acestuia va fi efectuată utlizând documente, informații și date relevante obținute dintr-o sursă sigură și independentă.

De astăzi, 22 aprilie 2020, intră în vigoare primele măsuri de relaxare în activitatea de întreprinzător, introduse odată cu declararea stării de urgență. Astfel, își pot relua activitatea unitățile de alimentație publică (cod CAEM 56.10) cu condiția că vor comercializa produse la pachet și în regim catering. Totuși, încă este sistată activitatea bufetelor expres, vânzătorilor ambulanți la tonete de înghețată, cărucioarelor mobile care vând mâncare. Rămâne să mai aștepte permisul de reluare a activității entitățile ce prepară produse alimentare la standuri din piețe; restaurantele și barurile conexe transportului, precum și unitățile cu vânzare la geam.

Cuantumul salariului minim nu poate fi mai mic decât mărimea minimului de existență calculat, prevede proiectul de lege pentru modificarea articolului 3 din Legea nr. 1432/2000 privind modul de stabilire și reexaminare a salariului minim.   Proiectul este înregistrat recent în Parlament drept inițiativă legislativă. În nota de întemeiere a documentului autorul inițiativei menționează că prevederile normative naționale privind realizarea drepturilor economice și sociale și implicit referitoare la cuantumul minim al salariului minim sunt contrare angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova în domeniul drepturilor omului și, în consecință, neconstituționale în cazul în care, alternativ:

Potrivit Dispoziției nr.4 aprobate de Comisia pentru Situații Excepționale la data de 1 martie 2022, pe perioada stării de urgență, cetățenilor ucraineni li se oferă dreptul de a munci pe teritoriul Republicii Moldova fără obţinerea dreptului de şedere provizorie în scop de muncă. Angajatorii din Moldova vor perfecta contractele individuale de muncă cu durată determinată și în baza numărului de identitate atribuit cetățenilor ucraineni la trecerea frontierei și a copiei actului de identitate, notificând despre acest fapt, în termen de 5 zile de la data semnării contractului, Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă. 

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul curent se vor majora cu 138 978,5 mii lei și vor constitui 27,6 mld. lei, modificările fiind necesare în contextul promovării măsurilor de susținere a angajatorilor și salariaților în situația de criză provocată de pandemia COVID-19, dar și pentru susținerea familiilor defavorizate, prin consolidarea programului de ajutor social, ca urmare a majorării tarifelor la gazele naturale și energia termică.   Pe agenda Parlamentului este înregistrat proiectul de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2021.

Acordarea compensațiilor pentru acoperirea unei părți din cheltuielile de consum a energiei termice în sistem centralizat, la consumul de energie electrică sau gaze naturale pentru consumatori, în funcție de gradul de vulnerabilitate a acestora, este una din măsurile pe care autoritățile planifică să o includă suplimentar în Planul național de acțiuni pentru atenuare crizei energetice.

Conform estimărilor Ministerului Finanțelor, care a elaborat un nou proiect de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, impactul asupra deficitului bugetar va constitui 1,05 mld.lei. Conform notei informative a proiectului, cheltuielile bugetare se vor majora cu 90 mil.lei, iar veniturile se vor diminua cu 960 mil.lei. Menționăm că acest proiect vine să substituie Legea nr.56, declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională pe motivul adoptării cu încălcarea procedurii constiuționale de angajare a răspunderii Guvernului.

Salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea muncii prin cumul. Contractele individuale de muncă (CIM) prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.

Prin prisma Legii nr. 356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2023) (Legea nr. 356/2022), Ministerul Finanțelor a promovat un set de măsuri pentru mediul de afaceri, dintre care:

Conform art.1314 alin.(1) și alin.(2) din Codul civil, prin contractul de leasing, o parte (locator) se obligă să asigure celeilalte părţi (locatar), în decursul unui termen convenit care depăşeşte 1 an (termenul de leasing), posesia şi folosinţa unui bun cumpărat de locator, precum şi să acorde locatarului

Instituirea măsurilor de prevenire şi de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului, care contribuie la asigurarea securităţii statului, având ca scop protejarea sistemului naţional financiar-bancar, financiar-nebancar şi a liber-profesioniştilor, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, precum şi ale statului, reprezintă scopul Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului nr. 308/2017 (în continuare – Legea nr. 308/2017).

Astăzi, 1 martie 2022, Comisia pentru Situații Excepționale a aprobat un șir de măsuri importante ce urmează să vină în sprijinul refugiaților din Ucraina, dar și al agenților economici autohtoni ce vor decide să ofere ajutoare pentru cetățenii ucraineni ce se află în Republica Moldova.   Astfel, CSE a dispus: 1. Prin derogare de la prevederile art. 24 alin. (1) și art. 36 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente donațiilor

Strategia națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pentru anii 2020-2025 (aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 239 din 16 decembrie 2020) ar putea fi completată cu noi acțiuni, ca urmare a identificării unor deficiențe în urma prezentării raportului Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor pentru prima perioadă de raportare.   Totodată, în contextul derulării procesului de evaluare a țării noastre de către Forumul Global al OECD privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale, experții au formulat o serie de recomandări de îmbunătățire a domeniilor evaluate.