Comisia securitate națională, apărare și ordine publică a oferit aviz pozitiv proiectului de lege ce are ca scop sporirea transparenței în domeniul serviciilor de plată, sporind încrederea consumatorilor într-o piață armonizată a plăților. Amintim, documentul a obținut avizul Guvernului în cadrul ședinței din 23 martie curent și vine cu suplinirea noțiunilor din art. 5 al Codului fiscal (pct. 402).   Terminalul de plată în numerar este dispozitivul automatizat care permite prestatorului de servicii de plată primirea și/sau eliberarea numerarului, este destinat pentru a executa un serviciu de plată de la/către utilizatorii de servicii de plată,

Riscurile inerente activității de întreprinzător pot conduce deseori la dificultăți în onorarea obligațiilor contractuale și a obligațiilor de altă natură, cum ar fi taxele, impozitele și alte plăți obligatorii față de bugetul public național.

Patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfășura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp printr-un sistem simplificat de înregistrare, impozitare, evidență

Începând cu data de 8 iulie 2022, aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat a sechestrului ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale se efectuează conform unui cadru normativ ajustat, în contextul în care prin Ordinul SFS nr. 271 din 22 iunie 2022 au fost aprobate un șir de modificări la prevederile Ordinului IFPS nr. 379/2017 privind aprobarea formularelor cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale.   Noutățile aduse prin modificările menționate vizează nu doar aspectele procedurale (formale) aferent întocmirii actelor privind aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, dar și condițiile de aplicare a sechestrului pe bunurile contribuabilului, ce rezultă din cadrul de reglementare în vigoare.

O problemă des abordată de Curtea de Conturi sunt erorile depistate în cadrul reorganizărilor instituțiilor bugetare și anume:

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci

Lansarea, lichidarea și prestarea serviciilor publice prestate cetățenilor se va efectua în baza unei legi speciale. În cadrul ședinței din 3 decembrie curent, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege ce are ca scop crearea unui cadru juridic pentru sistemul de prestare a serviciilor publice, ceea ce va asigura accesibilitatea, calitatea și eficiența prestării lor, cu realizarea unui echilibru între satisfacerea necesităților și intereselor beneficiarilor de servicii publice și a interesului public.   Astfel, serviciile vor fi incluse în Registrul de stat al serviciilor publice, ce va fi instituit de Guvern, iar cele ce nu vor fi înregistrate în acest registru, nu vor fi premise pentru a fi prestate. Totodată, documentul prevede prestarea serviciilor publice electronic sau la ghișeu, însă se va urmări, în mod prioritar,

S.A. „Moldovagaz” va achita S.A. „Energocom” costul gazelor naturale procurate de la S.A. „Energocom” în luna octombrie 2021 - până la data de 20 noiembrie 2021, iar costul gazelor naturale procurate de la S.A. „Energocom” în luna noiembrie 2021 - până la data de 20 decembrie 2021. în acest scop, S.A. „Energocom” va semna cu S.A. „Moldovagaz” un contract de cesionare a fluxurilor băneşti în favoarea S.A. „Energocom”, până la onorarea deplină a obligaţiilor S.A. „Moldovagaz” faţă de S.A. „Energocom”. Contractul de cesionare a fluxurilor băneşti este parte integrantă a Contractului-cadru şi a Acordului adiţional la Contractul-cadru.

Proiectul de modificare a Legii cu privire la comerțul interior a fost votat de Parlament în prima lectură. Acesta urmărește excluderea discrepanțelor normative existente în cadrul legislativ aferent domeniului comerțului interior, inclusiv ajustarea reglementărilor procedurale cu cele din Legea privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător și Legea cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător.   De asemenea, în proiect sunt stabilite mai clar temeiurile de refuz pentru notificarea în comerț și a activitățile autorităților privind operarea cu notificările în comerț, precum și procedura de recepționare, prelucrare și emitere a înștiințărilor de recepționare.

În urma modificărilor adoptate de Guvern la Legea nr.121/2007, va fi îmbunătățit procesul de administrare și deetatizare a proprietății publice, fiind concretizate procedurile de comercializare a întreprinderilor de stat/municipale, evitând astfel ratarea veniturilor în bugetul de stat în urma înstrăinării patrimoniului public.       Proiectul legii prevede ca la momentul expunerii bunurilor întreprinderilor de stat/municipale spre privatizare să fie incluse în componența acestora și terenurile aferente, constituind în comun cu clădirile un complex patrimonial unic. La momentul de față acest aspect lipsește, la licitații fiind expuse de cele mai multe ori doar bunurile imobile fără teren,

Proiectul modificărilor la Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova (Legea nr. 200/2010), obiectivul căruia este facilitarea procedurii de acordare și prelungire a dreptului de ședere provizorie pentru asociații sau acționarii persoanelor juridice cu investiții străine înregistrate în RM, prin reducerea numărului minim de locuri de muncă create de un investitor străin de la 4 la 1, iar a investiției minime de la 60 la 30 salarii medii lunare, a fost susținut de Guvern de principiu.

Astăzi, 9 noiembrie 2021, în scopul executării punctului 3.2 al Dispoziției nr.4 din 02.11.2021 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE), prin derogare de la procedurile stabilite de legislația sectorială, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), în baza calculelor prezentate de S.A. „Moldovagaz” la data de 05.11.2021, a aprobat următoarele prețuri provizorii (fără TVA):

Munca prestată în timp de noapte, conform legislației în vigoare, este retribuită cu aplicarea adaosului în mărime de cel puțin jumătate din salariul de bază pe unitate de timp stabilit salariatului. Totodată, efectuarea unei asemenea prestații are un șir de restricții, particularități de reglementare etc.   În ediția din octombrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” venim în sprijinul angajatorilor, salariații cărora sunt antrenați în munca de noapte, cu articolul „Restricţii legale privind efectuarea muncii de noapte” semnat de Olga Donciu.

Din lista actelor permisive care se încadrează în categoria certificatelor este exclusă autorizația de electrician pentru amenajarea instalațiilor noi şi reconstruite la practicarea activităţii de întreprinzător, care se elibera de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, gratuit, pe un termen de 3 ani.    În Monitorul Oficial din 21 mai curent a fost publicată Legea nr. 63 din 22 aprilie 2021 pentru modificarea unor acte normative, ce are ca scop eliminarea lacunelor de reglementare identificate în procesul de implementare a cadrului normativ în partea ce ține de procedura de eliberare, prelungire, reperfectare, suspendare și reluare a valabilității sau retragerii autorizațiilor în sectoarele energeticii,

Criteriile de risc specifice pentru domeniile de control utilizate de Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) sunt restanțele la plata salariului și a altor plăți (indemnizații de eliberare, indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă); producerea accidentelor de muncă; munca nedeclarată și sunt stabilite în proiectul  Metodologiei privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale ISM (Metodologia), aprobată prin HG nr. 894/2018.   Necesitatea elaborării proiectului hotărârii de Guvern ce aduce atingere la 9 acte normative) rezultă din prevederile Legii pentru modificarea unor acte normative nr.191/2020 (Legea nr.191/2020).

În MO nr. 201-207 din 8 iulie curent a fost publicat Ordinul nr. 124 din 1 iulie 2022 cu privire la abrogarea pct. B.3 din Amendamentul CP L.01.02:2012/А1:2021 „Economia construcțiilor”. Instrucțiuni pentru determinarea cheltuielilor de deviz la salarizarea în construcții” al Ministrului

În Republica Moldova, taxa pentru salubrizare este prevăzută de Codul fiscal și se aplică doar în condițiile stabilirii acesteia de către autoritățile administrației publice locale.

Cheltuielile achitate de contribuabili în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare și cotizații de membru, destinate asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații (AUAI) ar putea fi permise spre deducere. Pe agenda ședinței secretarilor generali din 23 noiembrie curent a fost inclus proiectul de lege ce prevede modificarea unor acte normative, inclusiv a Codului fiscal.   Astfel, se propune completarea art. 24 CF, ce stabilește deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător, cu un punct pentru a acorda dreptul membrilor AUAI de a trece cotizațiile de membru achitate la categoria cheltuieli deductibile.

În Monitorul Oficial din 19 martie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 47 din 12 martie 2021 cu privire la aprobarea modificărilor la Ordinul ministrului finanțelor nr.101/2019. În temeiul art. 9 din Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.1-6, art.22), precum și în scopul realizării acţiunilor pentru dezvoltarea continuă şi perfecţionarea contabilităţii și raportării financiare,

Statele de personal sunt importante în contextul respectării drepturilor și garanțiilor salariaților, documentul ar putea fi relevant și în situația în care un inspector sau un investitor ar dori să vadă profilul unei întreprinderi, cu reflectarea datelor ce țin de funcții, salarii etc., consideră reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, care este și unul din autorii proiectului. În același timp, reprezentanții mediului de afaceri cred că reintroducerea acestei prevederi în Codul muncii ar reprezenta un element de birocrație, precum și va complica activitatea întreprinderii. Prevederile proiectului de lege privind modificarea Codului muncii au fost discutate în cadrul unei ședințe a Grupului de lucru privind reglementarea activității de întreprinzător.