Autovehiculele de epocă vor fi redenumite în autovehicule de colecție de interes istoric sau etnografic. Acestea sunt mijloacele de transport auto de orice model sau tip a cărui producție a încetat, cu o vârsta mai mare de 30 de ani ce se găsesc în starea lor originală, fără să suferit modificări substanțiale ale șasiului, caroseriei, sistemului de direcție, de frânare, de transmisie sau de suspensie, ale motorului, aripilor etc., care au participat la un eveniment istoric sau competiții și reprezintă o valoare culturală a timpurilor trecute, confirmat de instituția de stat competentă. Ieri, 23 octombrie, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind modificarea unor acte legislative.

În conformitate cu documentele statutare, genul principal de activitate a întreprinderii constituie activitatea de producție (întreprinderea dispune numai de secţie de producere şi depozit pentru păstrarea mărfii). Urmează de menţionat că întreprinderea nu desfășoară activitate comercială, respectiv nu deţine nici autorizație pentru desfăşurarea activităţii de comerţ.

Are dreptul un agent economic cu statut de persoană fizică (ÎI sau GȚ) să suporte cheltuieli de reprezentanță? Și daca da, care este modalitatea lor de deducere și reflectare în Declarații? În conformitate cu art. 24 alin. (3) din Codul fiscal (CF), deducerea cheltuielilor de reprezentanță a agenţilor economici se permite în limitele stabilite de HG „Cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit” nr. 693 din 11.07.2018 (HG nr. 693/2018), cu modificările și completările ulterioare.

Executorul judecătoresc este persoana fizică învestită de stat cu competența de a îndeplini activități de interes public prevăzute de Legea privind executorii judecătorești nr. 113 din 17 iunie 2010 și de alte legi. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat conform prevederilor art. 2 alin. (1) din legea nominalizată.

Compania „X” se află în proces de insolvabilitate. Pe perioada derulării procesului, administratorul insolvabilității este obligat să prezinte dările de seamă fiscale și de a ţine evidenţă contabilă. Care este procedura de acordare administratorului insolvabilității a accesului la serviciile fiscale electronice pentru depunerea dărilor de seamă fiscale?   Conform prevederilor art. 187 alin. (21) din Codul fiscal (CF), începând cu 1 ianuarie 2013, subiecții înregistrați în calitate de plătitori ai TVA prezintă darea de seamă fiscală utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică, în forma și în modul reglementat de SFS.

SRL ,,F” şi SA ,,C” au depus cerere de chemare în judecată împotriva SA ,,Apă…” cu privire la anularea actelor administrative. În motivarea cererii reclamanții au invocat că, începând cu luna mai 2017, SA ,,Apă…” a adoptat faţă de un număr de circa 100 de agenți economici din mun. Chişinău o poziție discriminatorie şi anticoncurențială de aplicare selectivă a legii la stabilirea tarifelor pentru recepționarea şi preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți. Aceștia au menționat că, în luna aprilie a anului 2017, au recepționat de la SA ,,Apă…” notificările privind rezilierea unilaterală de către SA ,,Apă…” a contractelor de recepționare şi preepurare a apelor uzate cu concentrații majorate de poluanţi încheiate între SA ,,Apă…” şi reclamanți.

Autoritățile trebuie să prevadă o serie de măsuri fiscale pentru diminuarea inegalităților, cum ar fi reintroducerea sistemului progresiv de impozitare, însă după o evaluare de impact sau combaterea evaziunii fiscale. Aceste și alte recomandări de politici sunt incluse în Raportul de Stare a Țării, ediția 2019, elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Principalele mesaje ale publicației au fost prezentate în cadrul Conferinței Macro 2019: Atenuarea inegalităților — o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 se estimează la nivel de 23,17 mld. lei, creșterea fiind cu 1,74 mld. lei sau 8,1% în raport cu veniturile aprobate pe anul 2019. Aceasta prevede proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020, propus pentru consultări publice. Conform proiectului, față de veniturile și cheltuielile totale precizate pe anul curent, acestea vor crește în anul viitor cu 1,3 mld. lei sau cu 6%. Ponderea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în PIB este estimată pentru anul 2020 la nivel de 10,2%.

Astăzi, 30 ianuarie 2020, în cadrul Serviciului Fiscal de Stat a avut loc lansarea oficială a concursului „Loteria fiscală”. Prin intermediul acestuia organul fiscal și-a propus să contribuie la sensibilizarea cetățenilor de a efectua achitări cu utilizarea cardului bancar și de a promova achitările fără numerar. După cum a menționat Corina Pavlișciuc, șefa Direcției cooperare și schimb de informații, acest instrument este utilizat pe larg în mai multe țări, ceea ce contribuie la majorarea transparenței activității financiare, dar și la dezvoltarea economică per ansamblu.

Republica Moldova va explora tot mai puține oportunități de finanțare în condiții concesionale și semiconcesionale, acestea urmând a fi înlocuite cu finanțarea la costuri de piață, respectiv mai înalte. În procesul de gestiune a datoriei de stat ar trebui să se ia în considerare că aceasta ar putea duce la apariția unor noi riscuri sau la acutizarea celor existente, se spune în proiectul Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)” elaborat de Ministerul Finanțelor. Conform autorilor, documentul descrie strategia de finanțare a deficitului bugetului de stat, identificarea factorilor de cost și de risc aferenți, este bazat pe practicile internaţionale definite în „Liniile directoare ale Băncii Mondiale si FMI referitoare la elaborarea strategiilor de datorie pe termen mediu”, cu utilizarea instrumentului analitic Medium Term Debt Management Strategy (MTDS AT).

Serviciul Fiscal de Stat a aprobat criteriile de selectare a agenților economici care, find înregistrați în calitate de subiecți ai impunerii cu TVA, pot fi incluși în Lista privind utilizarea obligatorie a facturii fiscale electronice (e-Factura), la efectuarea livrării impozabile pe teritoriul ţării. Direcția generală conformare va asigura identificarea subiecților pasibili a fi incluși în Lista indicate, iar propunerea va fi înaintată conducerii SFS, care, după adoptarea deciziei respective, aprobă Lista prin ordin. Aceasta va fi publicată pe portalul SFS, la compartimentul ”Contribuabili”, categoria ”Lista contribuabililor care au obligația utilizării facturii fiscale electronice”.

Efectuarea auditului energetic de către companiile mari este una din măsurile prevăzute în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2019-2021, elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, autoritățile își propun promovarea obligaţiei de efectuare, o dată la patru ani, a auditului energetic obligatoriu. În acest sens, se preconizează aprobarea cadrului normativ secundar aferent obligaţiei întreprinderilor mari de a efectua auditul respectiv (Regulamentului cu privire la efectuarea auditului energetic de către întreprinderile mari).

În prezent, în Republica Moldova nu există un sistem electronic de evidență integrată și sistematizată a informației aferente persoanelor angajate — cetățeni ai RM, cetățeni străini și apatrizi, inclusiv a informațiilor aferente rapoartelor de muncă ale acestora. Astfel, unicele surse de informații cu privire la persoanele angajate sunt datele declarate de către angajatori în dările de seamă fiscale prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS), informațiile pe care le dețin Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) și Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) privind persoanele asigurate.

Încasările la Bugetul Public Național (BPN) administrate de SFS au constituit în 4 luni ale anului 2018 peste 11, 625 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu 1,743 mld. lei sau cu 17,6% comparativ cu perioada similară a anului precedent. Pe componente ale Bugetului Public Național rezultatele sunt următoarele.

În Monitorul Oficial de astăzi, 17 ianuarie 2020, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 09 din 10 ianuarie 2020 cu privire la abrogarea Ordinului nr.163 din 5 aprilie 2019 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de executare a creanțelor bănești. Abrogarea a fost necesară în contextul aplicării, începând cu 13 decembrie 2019, a Regulamentului privind procedura de executare a creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public, care a fost aprobat prin Hotărârea nr. 618 din 11 decembrie 2019.

Ministerul Finanțelor va aproba spre finanțare doar propunerile de buget pentru domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor care au fost consultate și avizate pozitiv de Agenția de Guvernare Electronică (AGE). Guvernul a aprobat în ședința de ieri proiectul de hotărâre cu privire la unele măsuri de organizare a procesului de achiziții în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, care prevede o procedură unificată şi transparentă pentru organizarea achiziţiilor în domeniul TIC, în vederea asigurării oportunităţii investiţiilor în domeniu, racordării acestora la planurile strategice de dezvoltare ale Guvernului, monitorizării respectării principiilor completivităţii şi consistenţei achiziţiilor, compatibilităţii şi neutralităţii tehnologice, eficientizării şi transparentizării achiziţiilor.

Guvernul nu a susținut scutirea de TVA fără drept de deducere a hârtiei de la poziția tarifară 480100000 în volumul utilizat pentru publicațiile periodice de importanță socială, prevedere inclusă în inițiativa legislativă înregistrată de un grup de deputați. Potrivit autorilor, proiectul ce prevede modificarea Codului fiscal, a Legii cu privire la libertatea de exprimare, Legii comunicațiilor poștale și a Legii bugetului pentru anul 2018 are drept scop crearea condițiilor de funcționare și susținere a presei autohtone de importanță naţională.

Câțiva casieri și asistenți de vânzări într-un supermarket din Spania au atacat în instanța de judecată națională faptul instalării de angajator a sistemului de supraveghere video ascuns și efectuării filmărilor activității angajaților. La examinarea cazului angajatorul a declarat că supermarketul avea pierderi economice. Pentru a investiga aceste pierderi, angajatorul reclamanților a decis să instaleze camere de supraveghere, unele fiind vizibile, iar altele erau ascunse. Reclamanții au fost informați despre camerele vizibile, nu și despre cele ascunse, iar materialele video au demonstrat faptul că reclamanții au sustras marfă.

Pentru a asigura o administrare eficientă a contribuțiilor obligatorii la Fondul viei și vinului (FVV) pentru perioada anilor 2020 și 2021 de către entitățile economice, în acest articol vom examina principalele aspecte aferente procesului respectiv, printre care reglementarea modalității de trecere în cont a obligațiilor achitate, necesitatea ajustării dărilor de seamă prezentate în anul 2020, precum și necesitatea ajustării Declarației cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscală 2019 (forma VEN 12).

Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 pusă în aplicare la 1 ianuarie 2019 reiterează obligația entității de a ține contabilitatea și de a întocmi situațiile financiare în modul prevăzut de lege, de standardele de contabilitate și de alte acte normative, iar răspunderea pentru ținerea contabilității și raportarea financiară revine persoanei fizice (conducătorului / administratorului/ directorului/ fondatorului), cu stabilirea obligațiilor și drepturilor acesteia și care poartă răspundere disciplinară, civilă, contravențională și/sau penală în cazul nerespectării prevederilor legale. Ținând cont de necesitatea actualizării tipurilor de încălcări a regulilor de organizare și de ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor financiare prevăzute în Codul Contravențional (CC), este impusă expunerea art.295 din CC în redacție nouă.