Ministerul Finanțelor este în așteptarea propunerilor și sugestiilor privind obiectivele politicii bugetare pe anul 2018, măsurilor ce vor contribui la utilizarea mai eficientă a banilor publici. Aceasta, în contextul elaborării Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) 2018 -2020.

Deputații au votat Legea bugetului pentru anul 2016 în lectura a treia și ultima. Proiectul prevede o redresare treptată a situației macroeconomice. Astfel, veniturile bugetului de stat pe anul 2016 constituie 31 378 944, 8 mii de lei, iar cheltuielile — de 35 561 744,8 mii de lei. Deficitul bugetar este de 4 182 800,0 mii de lei. Se prevede o creștere a PIB-ului de 1,5%.

Comisia Europeană a recomandat României să revină la deficitul structural de 1% din PIB, ceea ce ar putea însemna, în practică, reducerea substaţială a deficitului bugetar stabilit anul acesta aproape de 3% din PIB.

Regula principală în materie de executare a obligațiilor față de bugetul public național este reprezentată de executarea de bună voie și cu bună voință de către contribuabil a obligației fiscale, prin efectuarea plății pe deplin și în termenul legal consfințit de cadrul de reglementare în vigoare. Totuși, dacă contribuabilul nu execută obligația sa, în mărimea stabilită, creditorul, adică Serviciul Fiscal de Stat, pentru a valorifica dreptul pe care îl deține în raport cu contribuabilul, recurge la pârghiile pe care legislația în vigoare i le pune la dispoziție, pentru a-l sili la executarea obligațiilor pecuniare față de bugetul public național. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat va cere executarea silită a obligațiilor fiscale restante prin modalitățile statuate de cadrul legal în vigoare.

Ieri, 6 aprilie, Ministerul Finanţelor a organizat o masă rotundă cu genericul Consultarea publică a Conceptului de rescriere a Codului fiscal şi a Codului Vamal. Evenimentul a fost prezidat de vice-ministrul Iurii Cicibaba, iar discursul principal a fost ţinut de şefa Direcţiei Generale Politică şi Legislaţie Rodica Braguţă.

La această rată, Ministerul Finanţelor din România a cerut şi obţinut bani de la băncile comerciale din România. Ministrul Finanţelor din România Anca Dragu a declarat joi la o conferinţă de presă susţinută la Chişinău că împrumutul de 150 mil. euro este oferit pe un termen de 4,5 ani (este prevăzută şi vacanţă a plăţilor).

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) și Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) a semnat astăzi un Acord de Parteneriat.

Proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova (APM) demarează programul de granturi pentru sectorul agricol prin lansarea primului apel de solicitări destinate producătorilor și exportatorilor de miere.Primele granturi vor fi acordate pentru procurarea unor recipiente uniformizate utilizate la colectarea mierii destinate procesării și comercializării pe piața internă sau cea externă.

În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 32) din CF, datorie compromisă reprezintă creanță care este nerambursabilă în cazurile în care:

Republica Moldova va realiza apropierea legislaţiei sale naţionale de actele normative ale UE în ceea ce priveşte dezvoltarea economiei, se menţionează în titlul IV, intitulat „Cooperarea economică şi alte tipuri de cooperare sectorială” din Programul Legislativ pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană pentru anul 2017, publicat în Monitorul Oficial, nr. 144-148 din 5 mai 2017.

În Moldova Serviciul Fiscal de Stat gestionează eficient procesul de acumulare a veniturilor la bugetul public național, înregistrând în primele 9 luni ale anului 2016 venituri în sumă de 20050,2 mil.lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 1885,2 mil. lei sau cu 10,4% față de aceeași perioada a anului 2015.

Într-un interviu, guvernatorul băncii centrale a Moldovei, Sergiu Cioclea, și ministrul Finanțelor al Republicii Moldova, Octavian Armasu, au vorbit despre modul în care țara a depășit anii care au condus la programul FMI și despre sarcinile pe care le văd în continuare, înainte ca Republica Moldova să poată să stea din nou în picioare. Economia moldovenească a trecut printr-un patch brut, dar sa îmbunătățit recent. Cum ați abordat cele mai mari provocări?

Acordul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova, Uniunea Europeană și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a României privind Programul operațional comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 pentru Programul de Cooperare Transfrontalieră al Instrumentului European de Vecinătate (IEV) pentru anii 2014-2020 a fost aprobat de Guvern.

SRL „X” are o datorie nestinsă faţă de SRL „Y” ca urmare a unei tranzacții economice în sumă de 16 mii lei. În cazul în care creditorul „Y” nu a înaintat o acțiune în judecată privind recuperarea datoriei creditoare menționate, are dreptul creditorul „X” să reflecte această sumă la venituri?

Regulile de ținere a contabilității și raportare financiară în asociațiile de economii și împrumut și alte organizații de creditare nebancară ar putea fi modificate. Acestea nu corespund Directivelor Uniunii Europene şi Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF).

Guvernul a aprobat inițierea și semnarea înțelegerilor, prin schimb de note, între Executivul de la Chișinău și Guvernul Republicii Federale Germania. Trei acte țin de colaborarea financiară pentru anii 2013- 2015 și două — de colaborarea tehnică pentru anii 2014- 2015.

Pastele făinoase, crupele, oțetul, vinul, dar și serviciile IT și de transport vor ajunge mai ușor pe piața externă. Unitatea de Implementare a Proiectului Ameliorarea Competitivității (UIPAC) a aprobat spre finanțare încă nouă dosare.

145 de întreprinderi din țara noastră, participante la concursurile „Marca comercială a anului 2016″, „Premiul pentru realizări în domeniul calității” și Expoziția națională „Fabricat în Moldova”, au fost premiate în cadrul celui mai important eveniment al businessului autohton — „Gala Businessului Moldovenesc”, organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI) în parteneriat cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI).

Operațiunea de schimbare a banilor dintr-o valută în alta ar putea fi posibilă doar la prezentarea buletinului de identitate, iar cetățenii care vor dori să schimbe mai mult de 5.000 de lei ar putea fi înregistrați de casele de schimb valutar.

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE Odată cu semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană la 27 iunie 2014 și ratificat la 13 noiembrie 2014 de către Parlamentul European, amplul proces de integrare europeană în care este implicată Republica Moldova presupune armonizarea în mare parte a legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar.