Acest articol este destinat administratorilor și contabililor din sectorul organizațiilor non-guvernamentale (în continuare ONG), care nu au scopul obținerii profiturilor, dar înregistrează venituri din activități economice, efectuează import de servicii sau anumite procurări. Actualmente, Codul fiscal (CF) aprobat prin Legea nr. 1163-XIII din 24.04.1997 cu modificările ulterioare nu conține pentru organizațiile non-guvernamentale anumite prevederi sau facilități speciale aferente modului de înregistrare, declarare sau calculare a taxei pe valoarea adăugată (în continuare – TVA).

Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale la export ar putea să nu fie percepută pentru mărfurile expediate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale a căror valoare nu depășeşte 1 000 euro. Prevederea se conține în proiectul Politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Astfel, se propune completarea notei anexei nr. 2 a Legii cu privire la tariful vamal cu o normă ce prevede scutirea de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a mărfurilor exportate prin trimiteri poștale a căror valoare nu va depăși suma indicată supra. Prevederea are ca scop reducerea la minimum a costurilor de export suportate de mediul de afaceri, precum și încurajarea comerțului online.

Pandemia globală asociată COVID-19 (coronavirusului) este în plină desfășurare, iar efectele acesteia își găsesc reflecție nu doar în viața personală a oamenilor prin riscul asupra sănătății acestora, dar și asupra activității agenților economici. Fiind afectați direct sau indirect de restricțiile impuse de organele guvernamentale specializate, agenții economici traversează o perioadă extrem de dificilă, echivalentă unei crize economice de proporții la nivel național și internațional. În acest context, se cere luarea unor măsuri urgente de susținere a acestora, iar lecțiile altor state ar putea servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile naționale.

Conform prevederilor Codului fiscal nr.1663/1997: – campanie promoţională – modalitate de promovare a vânzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunţate public şi desfăşurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, câştiguri (art.5 pct.38)); – câştiguri – veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale, atât în formă monetară, cât şi nemonetară. În scopul aplicării acestei noţiuni, câştigul de la jocurile de noroc realizat în cazinouri sau la automatele de joc reprezintă valoarea diferenţei pozitive dintre suma câştigată şi suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, câştigul reprezintă suma totală câştigată (art.12 pct.14)); – în venitul brut nu se includ câştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) (art.20 lit.p2));

Începând cu luna octombrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a demarat acțiuni ordinare de verificare a persoanelor fizice sub aspectul corectitudinii onorării obligației de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru perioadele fiscale ale anilor 2015 – 2018. Criteriile ce au stat la baza identificării persoanelor fizice față de care au fost inițiate acțiuni de verificare sunt următoarele:

Mecanismul de exercitare a unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri este stabilit prin Legea nr.22 din 23.02.2018, prevederile căreia au intrat în vigoare la data de 2 septembrie 2018. Potrivit noțiunii expuse la art.2 din Legea nominalizată, „ziler” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă şi care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

Întreprinderea care prestează servicii de taxi are angajați cu salariul de până la 10 000 lei/lună și mai mult, care, de asemenea, transmit în locațiune automobilele personale întreprinderii pentru care se achită plata de locațiune lunară. Care este regimul de impozitare a plăților respective cu impozitul pe venit și de reflectare în dările de seamă fiscale?

Astăzi marcăm una dintre cele mai semnificative sărbători naționale — Ziua Independenței. Este evenimentul ce definește valorile spre care au tins predecesorii noștri și pe care noi, la rândul nostru, trebuie să le păstrăm cu sfințenie: libertatea, integritatea, patriotismul. Cu 28 de ani în urmă această palmă de pământ și-a obținut independența, iar declararea independenței a creat noi oportunități pentru dezvoltarea acestei țări și apropierea de valorile democratice.

Republica Moldova își va putea consolida capacitățile vamale și informaționale pentru alinierea la proiectul pilot intermodal E-TIR pe coridorul Kazahstan, Azerbaijan, Georgia și Ucraina. Aceasta este una din oportunitățile oferite de utilizarea pre-declarării electronice prinmodulul TIR-EPD, în cadrul sistemului ASYCUDA WORLD. Evenimentul de relansare al modului a avut loc ieri, 7 decembrie 2018. Relansarea acestuia este posibilă la inițiativa Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto (AITA), în colaborare cu Serviciul Vamal și cu compania IT BASS Systems, prin cofinanțarea din partea Programului USAID Reforme Structurale în Moldova.

Intermedierea închirierii de locuinţe, conform art. 1673 alin. (1) din Codul civil (CC), este contractul prin care o parte (intermediar locativ) se obligă să intermedieze ori să indice celeilalte părţi ocazia de a încheia un contract de închiriere a unei locuinţe și se aplică dispoziţiile generale în măsura în care din normele stabilite nu rezultă altfel. Regulile privind contractele de intermediere locativă nu se aplică contractelor care au drept obiect intermedierea închirierii de locuinţă pentru turişti.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Unul din angajaţii întreprinderii s-a aflat în incapacitate temporară de muncă cu un caz de boală obişnuită în perioada 10-18 martie 2020. La prezentarea certificatului de concediu medical, s-a constatat că este indicată data începerii concediului medical 9 martie — ultima zi în care persoana a activat înainte de plecarea în concediul medical. Ulterior am fost informaţi de către angajat că îmbolnăvirea a survenit la finele zilei, după orele de program şi acesta s-a adresat la instituţia medicală după ziua de muncă. Cum urmează de calculat indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă în cazul în care data începerii incapacităţii temporare de muncă se suprapune cu ziua în care persoana a activat? Cum urmează de reflectat situaţia dată în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18?

Astăzi,  7 august 2020, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 199 - 204 au fost publicate  ordinele  Ministerului Finanțelor prin care s-au aprobat două nou formulare tipizate a dărilor de seamă forma IPC21 și IALS21 (vezi linkul). Potrivit formularelor menționate contribuabilii vor declara obligațiile fiscale aferente plăților salariele și altor recompense achitate angajaților, altor persoane fizice, începând cu luna ianuarie 2021.   Aprobarea noilor formulare tipizate (Forma IPC21 și IALS21) a fost condiționată de modificările operate prin  Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative (MO nr. 108-109 art. 186 din 25.04.2020).  

Cum își poate exercita consumatorul dreptul de a solicita înlocuirea produsului de calitate corespunzătoare în perioada stării de urgență și cum trebuie să procedeze vânzătorul? Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 55 din 17 martie 2020, pe tot teritoriul Republicii Moldova a fost declarată stare de urgență pentru perioada 17 martie – 15 mai 2020. Ca urmare a stabilirii unui regim special de activitate pentru agenții economici care desfășoară activitatea în domeniul comerțului, o mare parte din aceștia și-au stopat activitatea pe această perioadă sau au migrat la comerțul online.

Care este modul de reflectare corectă în Darea de seamă IPC 18 a perioadelor şi sumelor indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă în cazul persoanelor care desfăşoară activitate prin cumul în cadrul a mai multor întreprinderi sau cumulează o funcţie în cazul aceleiaşi întreprinderi? De asemenea, solicităm explicaţii cu privire la stabilirea indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă în cazul cumulărilor de funcţii.

Identificarea activelor de capital este necesară în scopul determinării corecte a obligațiilor fiscale la înstrăinarea acestora, adică la calcularea și declararea în modul cuvenit a impozitului pe venit, precum și în scopul îndeplinirii corecte a obligațiilor de reținere a impozitului la sursa de plată de către subiecții prevăzuți la art.90 alin.(1) din Codul Fiscal. Uneori însă este dificil de a stabili dacă anumite bunuri pot fi clasificate ca active de capital în sensul prevederilor legislației în vigoare, sau care sunt condițiile de atribuire a proprietății în categoria activelor de capital.

Instrucţiunea cu privire la modul de completare a Dării de seamă IPC 18 prevede completarea codului funcţiei în mod obligatoriu. Reieşind din genul principal de activitate al entităţii noastre, se practică angajarea persoanelor prin contract de prestare a serviciilor pentru îndeplinirea unui anumit volum de lucru fără a fi specificat în contract deţinerea unei funcţii. Ce urmează a fi reflectat în tabelul 3 al Dării de seamă IPC coloana 8 destinată codului funcţiei pentru categoria respectivă de angajaţi ?

Funcționarul vamal va indica date suplimentare în Formularul tipizat TV-28, care se eliberează persoanelor fizice ce trec frontiera vamală şi serveşte pentru legiferarea valutei străine introduse în Republica Moldova (bancnote, monede), a documentelor de plată (cecuri, acreditive), metalelor preţioase (aur, argint, platină, alte metale), pietrelor scumpe (diamante, briliante, rubine, smaralde, safir, perle), a bijuteriei din metale preţioase şi din pietre scumpe, deşeurile acestora, după completarea declaraţiei vamale DV-6.

Începând cu 1 iulie 2019, tatăl copilului nou-născut poate să depună cererea pentru acordarea indemnizaţiei paternale în termen de până la 12 luni de la naşterea copilului. Astfel, termenul a fost extins de la 30 de zile până la 12 luni, anunță Casa Națională de Asigurări Sociale. Potrivit Codului Muncii, tatăl beneficiază de dreptul la un concediu paternal de 14 zile calendaristice, care se acordă în primele 56 de zile de la naşterea copilului, în baza unei cereri în formă scrisă. Pentru a beneficia de indemnizaţie, acesta trebuie să confirme stagiul total de cotizare de cel puţin 3 ani sau cel puţin 9 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei naşterii copilului.

În primele șapte luni ale anului curent, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat 12,3 mld. lei, depășind cu 817 mil. lei încasările pentru aceeași perioadă a anului 2018. Conform datelor oficiale, în luna iulie 2019, veniturile colectate de Serviciul Vamal la bugetul de stat au crescut cu 182,5 mil. lei sau 10% față de indicatorii din perioada similară a anului trecut, însumând peste 2 mld. lei. Numărul declarațiilor vamale perfectate în această perioadă se cifrează la 52 mii.