Aeroportul Internaţional Chişinău a fost desemnat ca fiind instituţia cu cea mai dinamică dezvoltare din ţările CSI în anul 2013, la categoria aeroporturilor cu trafic de pasageri de pînă la 1,5 milioane anual, informează MOLDPRES. Distincţia a fost oferită echipei aeroportului, în oraşul Moscova, unde a fost organizată ceremonia de premiere de către Asociaţia “Aeroport” a ţărilor CSI. Aeroportul din Chişinău a fost apreciat atît pentru procesul de modernizare a serviciilor prestate, cît şi pentru creşterea permanentă a traficului internaţional de pasageri.

Compania Avia Invest ce a preluat în concesiune Aeroportul International Chişinău anunţă că a redus taxa pentru fiecare pasager transportat dus-întors, de la 28,51 euro la 11,48 euro. În anul 2013 instituţia a înregistrat noi cifre record deservind peste 1,32 milioane de călători, ceea ce reprezentă o creştere de 8,26% faţă de anul 2012t. Cel mai mare număr de călători a fost înregistrat pe 3 septembrie 2013, fiind deservite circa 6.567 persoane.

Transferurile de mijloace băneşti din străinătate efectuate în favoarea persoanelor fizice (rezidente şi nerezidente) reprezintă sumele de bani remise în ţară prin intermediul sistemului bancar naţional, inclusiv prin sistemele de transfer internaţional de bani. Sumele sunt recalculate din valuta originală a transferului în dolari SUA la cursul oficial al BNM la data efectuării transferului. De menţionat că atât provenienţa, cât şi destinaţia acestor sume pot fi diferite. Ele includ, pe lângă remiterile migranţilor moldoveni ce muncesc peste hotarele ţării, şi alte transferuri valutare.

Prevederile Codului fiscal, reglementează posibilitatea privind înregistrarea benevolă în calitate de plătitori ai TVA. Potrivit prevederilor art. 112 alin. (2) din Codului fiscal, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător are dreptul să se înregistreze în calitate de contribuabil al TVA dacă el, într-o oarecare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări impozabile de mărfuri, servicii (cu excepţia celor de import) în sumă ce depăşeşte 100000 lei, cu condiţia că achitarea pentru aceste livrări se efectuează de cumpărători sub formă de decontare prin virament la conturile bancare ale subiectului activităţii de întreprinzător, deschise în instituţiile financiare ce au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova.

Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii şi se clasifică: a) în dependenţă de valuta în care sunt exprimate: mijloacele băneşti în valută naţională;mijloace băneşti în valută străină;b) în dependenţă de locul păstrării şi forma de existenţă:

Prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din 23 decembrie 2012 ( publicată în Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13 ianuarie 2012) a fost modificat şi completat art. 254 al Codului fiscal. În rezultatul modificărilor operate au fost înăsprite sancţiunile pentru contribuabilii, care nu utilizează MCC la efectuarea operaţiunilor în numerar.

C. Modul de completare a RMCC cod 3-I-T (REGISTRUL 3-I-T): REGISTRUL 3-I-T este registrul special care se foloseşte la decontările în numerar de către agentul transportator, care efectuează transporturi de călători şi bunuri în regim de taxi (TAXI – autovehicul dotat cu aparat de taxat legalizat) în baza licenţei pentru acest gen de acti-vitate. În conformitate cu art. 103 alin. (1) pct. 17) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 serviciile de transportare a călătorilor sunt scutite de T.V.A. După emiterea raportului de închidere zilnică (RA-PORT Z — figura 5) se efectuează înregistrarea datelor to-talizatoare în RMCC (formularul de tip 3-I-T – figura 7), completînd rîndul liber, imediat următor, astfel:

După cum am menţionat în articolul precedent, agenţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii întocmesc dări de seamă, aferente impozitului pe venit, altele decît Declaraţia cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN 12), forma şi instrucţiunile de completare a cărora sunt plasate pe pagina web a SFS (fisc.md / contribuabili / formulare / impozit pe venit pentru alte categorii de contribuabili). În prezentul articol me-am propus examinarea unui exemplu convenţional privind calcularea impozitului pe venit din activitatea operaţională (în continuare IVAO) şi modul de completare a Dării de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operaţională (Forma IVAO).

Tranziţia entităţilor la noile reglementări contabile, care se efectuează benevol de la 1 ianuarie 2014 sau în mod obligatoriu de la 1 ianuarie 20151, condiţionează anumite efecte cu caracter fiscal. În prezentul articol se examinează unele aspecte de impozitare, care sînt conexate cu modificările în contabilitatea activelor materiale pe termen lung, denumite în noile acte normative contabile „imobilizări corporale”.

În perioada 26 – 30 mai 2014, IFS Chișinău a depus eforturi susținute pentru a promova conformarea fiscală voluntară printre contribuabili, desfășurând, în același timp, mai multe inspecții fiscale. Astfel, în perioada de referință au fost organizate şi desfăşurate două seminare, dintre care un seminar fiind destinat contribuabililor nou-înregistraţi din raza teritoriului administrat, la temele:

Stimați cititori, ținem să va prezentam sinteza modificărilor şi completărilor legislaţiei fiscale aparute în luna iunie 2014.

Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de salariat pentru munca prestată, precum şi recompensele garantate de stat (cum este plata pentru concediul de odihnă sau plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă) şi alte plăţi suplimentare, conform contractelor între plăţi (cum sunt facilităţile acordate de patron).

Mulţi contabili continuă să-şi pună această întrebare. Din acest motiv, este oportun să se facă mai multă lumină asupra problemei enunţate în titlu. Pe parcursul a mai mult de 10 ani abordarea legată de această întrebare, prezentă în unele scrisori explicative emise de IFS, pe paginile publicaţiilor periodice, pe paginile manualelor de contabilitate, după părerea mea, este incorectă.

Întreprinderea plătitoare de T.V.A. efectuează livrări impozabile cu T.V.A., precum şi scutite de T.V.A. În corespundere cu prevederile art. 102 alin. (3) din Codul fiscal, pentru corecta apreciere a sumei T.V.A., atribuită la decontări cu bugetul a fost calculată lunar prorata. Tot în baza art. 102 alin. (3) este stabilit că prorata definitivă se determină la completarea declaraţiei privind T.V.A., pentru ultima perioadă fiscală a anului şi se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor. Cum se va reflecta în Declaraţia privind T.V.A. diferenţa dintre suma T.V.A. trecută în cont în perioadele fiscale precedente şi suma T.V.A. determinată drept urmare a aplicării proratei definitive?

În conformitate cu prevederile legislaţiei fiscale în vigoare şi anume a Titlului V din CF, o fază a executării silite reprezintă comercializarea bunurilor sechestrate în contul stingerii obligaţiilor fiscale restante la buget, a contribuabilului restanţier supus executării silite de către organul fiscal competent. O procedură distinctă de comercializare a bunurilor sechestrate, reprezintă prescripţiile art. 203 alin. (15) din CF.

Subiecţii impunerii, aferent regimului fiscal al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, sunt obligaţi să respecte prevederile capitolului 71 al Codului fiscal. De menţionat faptul că, potrivit art. 541/1 alin. (1) din capitolul dat, prin perioadă fiscală se înţelege anul calendaristic la a cărui încheiere se determină venitul din activitatea operaţională.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, la calcularea impozitului pe venit, agenţii economici, producţia activităţilor de bază ale cărora se determină conform anexei nr. 7, au dreptul la reducerea venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulţirea salariului mediu anual pe ţară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creşterea numărului scriptic mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil.

În conformitate cu prevederile art. 266 alin. (1) din Codul fiscal, cererea de compensare a sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite poate fi depusă de contribuabil în termen de 6 ani din data efectuării şi/sau apariţiei lor. Cererea depusă după expirarea termenului de 6 ani este nevalabilă. Astfel, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare, în cazul în care entitatea a prezentat cererea de compensare a sumelor plătite în plus la impozitul pe venit în termenii stabiliţi de legislaţia fiscală, aceasta va putea să compenseze suma impozitului pe venit care urmează a fi achitat. Termenul limită de prezentare a cererii privind utilizarea plăţilor în plus la impozitul pe venit, aferent perioadei fiscale 2007, expiră la 31 martie 2014.

Referitor la folosirea de către asociaţiile de proprietari de locuinţe a maşinilor de casă şi de control cu memorie fiscală la încasările în numerar Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, referitor la folosirea de către asociaţiile de proprietari de locuinţe a mașinilor de casă și de control cu memorie fiscală la colectarea diferitor plăţi în numerar, comunică următoarele.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale În ultima perioadă s-au înteţit adresările cetăţenelor și diferitor organizaţii obștești cu privire la încălcarea drepturilor consumatorilor, exprimate prin neeliberarea de către comercianţi la vînzarea-cumpărarea bunurilor (lucrărilor, serviciilor) în numerar a bonurilor de casă, emise de mașinile de casă și control cu memorie fiscală, precum prevăd actele legislativ-normative în vigoare.