Proiectul modificărilor la Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova (Legea nr. 200/2010), obiectivul căruia este facilitarea procedurii de acordare și prelungire a dreptului de ședere provizorie pentru asociații sau acționarii persoanelor juridice cu investiții străine înregistrate în RM, prin reducerea numărului minim de locuri de muncă create de un investitor străin de la 4 la 1, iar a investiției minime de la 60 la 30 salarii medii lunare, a fost susținut de Guvern de principiu.

Conform prevederilor art. 228 alin. (3) din Codul fiscal, cuantumul majorării de întârziere se determină anual în funcţie de rata de bază (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte, împărţită la numărul de zile ale anului şi aproximată conform regulilor matematice până la 4 semne după virgulă.  

Pe parcursul anului entitatea a efectuat o donație unei publicaţii periodice în sumă totală de 110 000 lei, inclusiv mijloace bănești – 60 000 lei, marfă – 37 000 lei și un mijloc fix – 13 000 lei. În scopuri fiscale valoarea neamortizată a mijlocului fix la momentul donației constituie 11 500 lei. În aceste condiții mai mulți contribuabili își pun întrebări cu privire la dreptul la deducerea donației în scopuri fiscale și modul de reflectare a acesteia în Declarația cu privire la impozitul pe venit.

Care sunt actele necesare de prezentat în vederea justificării valorii în vamă a mărfurilor importate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova și există în acest sens o listă prestabilită? În primul rând, este necesar de menționat că dreptul autorităților vamale de a solicita documente sau informații în sprijinul unei declarații vamale pe valoare este prevăzut de articolul 17 din Acordul de punere în aplicare a articolului 7 din GATT, la care Republica Moldova este parte.

Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) țin contabilitatea și întocmesc situațiile financiare în modul prevăzut de Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Indicațiile metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ

După cum este stabilit, la completarea Dării de seamă IPC21 în Tabelul nr. 2 în rubrica nr. 8 de către angajator se declară codul funcției în conformitate cu Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova (CORM). Este obligatoriu pentru completare acest câmp? Care este codul funcției ce trebuie declarat în cazul persoanelor fizice care sunt contractate pentru îndeplinirea unui anumit volum de lucru sau servicii  fără indicarea profesiei în contract?   Reieșind din prevederile Instrucțiunii cu privire la modul de completare a Dării de seamă IPC21, aprobată prin Ordinul Ministerului

Conform prevederilor Codului fiscal al Republicii Moldova (în continuare - CF), resursele naturale includ apa captată din orice sursă (izvor), mineralele utile (zăcămintele). Mineralele utile (resursele minerale) reprezintă acumulări în subsol de minerale naturale, hidrocarburi și ape subterane, ale căror compoziție chimică și proprietăți fizice permit folosirea lor în sfera producției materiale și consumului imediat sau după prelucrare. La substanțele minerale utile se referă și rămășițele biologice (folosite) aflate în subsol.

Acest articol reprezintă o continuare a studiului despre instituția fiduciei, publicat în nr. 4 (95) al „monitorului fiscal FISC.md”, în care vom analiza drepturile și obligațiile fiduciarului și ale asistentului fiduciar, mijloacele juridice de apărare în caz de neexecutare și procedura de schimbare a fiduciarilor sau a asistenților fiduciari.

Persoanele fizice ar putea procura, în baza contractului de vânzare-cumpărare, bunuri confiscate pasibile comercializării aflate la evidența Serviciului Fiscal de Stat, legislația în vigoare la momentul de față stabilind acest drept doar pentru agenții economici.   Ministerul Finanțelor propune aprobarea unui nou Regulament cu privire la modul de administrare de către SFS a bunurilor confiscate, a bunurilor fără stăpân, a bunurilor sechestrate perisabile sau cu termenul de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor abandonate în favoarea statului, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune și a comorilor.

Astăzi, 1 martie 2023, au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 353/2022 cu privire la modificarea unor acte normative, potrivit cărora viitoarele mămici, care se află în concediu de maternitate, pot activa şi nu vor pierde dreptul la indemnizaţie. Pot aceste angajate activa atât în perioada concediului prenatal, cât şi în perioada concediului postnatal? Pot oare acestea să lucreze pe perioada maternităţii atât la locul de muncă de bază, cât şi prin cumul?

Trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală a RM este legată de îndeplinirea anumitor proceduri vamale, cum ar fi: alegerea regimului vamal, perfectarea actelor vamale, achitarea drepturilor de import sau de export. Un rol deosebit din acest

Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil). Contractul de locațiune a unui bun imobil sau mobil dintre persoanele juridice şi persoanele fizice

În cadrul ședinței din 4 decembrie curent Guvernul a aprobat proiectele legilor bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) și fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) pe anul 2026.

La construcții și dispozitive provizorii se atribuie construcțiile speciale cu destinație de producție, depozitare necesare pentru executarea lucrărilor de construcții-montaj și întreținere a personalului din domeniul construcțiilor. Construcțiile și dispozitivele provizorii pot fi construite atât de către beneficiari, cât și antreprenori.

Acest articol reprezintă rezultatul atelierului de lucru desfășurat la data de 6 decembrie 2023, unde participanții discutat aspecte-cheie relevante la subiectul legislației anti-abuz și prețurilor de transfer.

La începutul anului 2020 compania X a procurat un teren într-o localitate din afara mun. Chișinău cu scopul înstrăinării ulterioare a acestuia. În anul 2020 compania X nu a desfășurat activitate economică, terenul nefiind utilizat în această perioadă. Apare întrebarea: terenul dobândit de compania X cu scopul de înstrăinare ulterioară, neutilizat pentru desfășurarea activității economice a companiei pe parcursul anului, constituie subdiviziune a companiei sau obiect impozabil? Se consideră că acest teren exercită atribuțiile companiei în sensul art. 5 pct. 29) din Codul fiscal?

Pe pagina oficială a Curții de Conturi (în continuare - CC) au fost plasate Rapoartele anuale și de activitate ale Curții de Conturi pe anii 2020 și 2021, prezentate Parlamentului Republicii Moldova și audiate în cadrul ședinței Comisiei de control al finanțelor publice pe data de 15 februarie 2023. Urmare a examinării conținutului Rapoartelor de audit a CC, au fost selectate cele mai

Instituția fiduciei a fost introdusă în Codul civil (în continuare – CC) prin Legea nr. 133/2018 privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, care a intrat în vigoare la 01.03.2019 (cu unele excepții), și a avut drept scop modernizarea dreptul privat al Republicii Moldova şi,

Modul de întocmire şi prezentare a situațiilor financiare individuale este reglementat de următoarele acte normative: -Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr.287/2017); -Standardul Național de Contabilitate „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”, aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013 (OMF nr. 118/2013);