Conform prevederilor art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător

Din Fondul de intervenție a Guvernului vor fi alocate autorităților publice, pentru lichidarea consecințelor calamităților naturale, 2, 3 mil. lei. Ministerul Afacerilor Interne propune spre consultare publică un proiect de hotărâre de Guvern ce prevede alocarea mijloacelor financiare și eliberarea unor bunuri materiale din rezervele materiale de stat

În conformitate cu prevederile

Stimați cititori, suntem bucuroși să vă propunem un nou număr al Publicației Periodice „Monitorul fiscal FISC.MD” – nr. 4 (45), care iată va ieși de sub tipar. Ca de obicei, veți găsi în paginile revistei informație utilă activității Dvs., exemple practice și recomandări privind aplicarea corectă a legislației fiscale. Dăm start actualei ediții cu un interviu realizat cu Directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, în care se face o totalizare a restructurării instituției, se menționează prioritățile în activitatea SFS pentru perioada imediat următoare. Interviul cu titlul „Reorganizarea SFS s-a soldat cu îmbunătățirea procesului de administrare fiscală” îl găsiți în rubrica Prim-Plan.

Declarația pe propria răspundere ar putea fi exclusă la depunerea cererii de înregistrare cu statut de șomer. Persoana va prezenta la cerere buletinul de identitate sau permisul de ședere, după caz, cu termenul valabil, cu excepția cererilor depuse în regim online și actele de studii și de calificare deținute, cu excepția cazurilor în care acestea sunt înregistrate în Sistemul de personalizare a actelor de studii (SIPAS).

Salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea muncii prin cumul. Contractele individuale de muncă (CIM) prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.

La 1 ianuarie 2020, la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale erau, în total, 696011 beneficiari de pensii, alocații de stat și indemnizații adresate familiilor cu copii, iar mărimea medie a prestației a constituit 1901,14 lei. Astfel, din numărul total de beneficiari, 524451 primeau pensii pentru limită de vârstă cu o mărime medie de 1842 lei. Totodată, au fost înregistrați 122896 beneficiari de pensii de dizabilitate, mărimea medie a prestației fiind de 1430,45 lei. Pensiile de urmaș au fost acordate la 11263 persoane, mărimea acesteia constituind 1005,87 lei, iar pensii pentru vechime în muncă primeau 56 de persoane, mărimea medie a pensiei fiind de 967 lei.

Ținând cont de ultimele modificări efectuate în legislație, întreprinderea X a decis calcularea amortizării în scopuri fiscale pentru anul 2020 după metoda „veche”. Care sunt principalele aspecte care trebuie luate în considerare la determinarea corectă a amortizării în scopuri fiscale?     Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative art. 24 din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (CF) a fost completat cu alin.

Ce dare de seamă privind calcularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi evidența nominală a asiguraților în sistemul public de asigurări sociale prezintă întreprinzătorul individual care nu are angajați?

Dreptul de veto al organelor sindicale în procedura de concediere a salariaţilor aleşi în organele sindicale si neeliberaţi de la locul de muncă de bază ar putea fi exclus. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea proiectului legii pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, dacă în prezent art. 87 din Codul muncii interzice concedierea fără acordul organului sindical, proiectul de lege propune ca, la concedierea conducătorilor și a salariaţilor aleşi în organele sindicale şi neeliberaţi de la locul de muncă de bază, angajatorul să consulte organul sindical al cărui membru este salariatul respectiv, înaintând un demers în formă scrisă prin care îşi va argumenta intenţia.

Apare obligația prezentării a darii de seamă IPC 18, în cazul în care nu au fost efectuate achitări?

Dacă licența de desfășurare a activității pe piața de capital a fost retrasă în baza deciziei Comisiei Naţionale a Pieței Financiare, în baza hotărârii definitive și irevocabile a instanţei de judecată sau, în cazul băncilor comerciale, în baza deciziei Băncii Naționale, persoana nu mai are dreptul să solicite o altă licență sau autorizație pentru desfășurarea activității pe piața de capital. Prevederea se conține într-un proiect de lege ce stipulează modificarea Legii privind piața de capital.

Potrivit art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de către contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Potrivit art.92 alin. (2) din Codul fiscal, plătitorii veniturilor prezintă Serviciului Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile, darea de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate.

Ieri Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege ce are drept scop protejarea drepturilor clienților a trei companii fiduciare care au pierdut registrele clienților, prin restituirea investițiilor, în urma unei proceduri de vânzare a valorilor mobiliare și a părților societăților aflate în administrare fiduciară. Astfel, proiectul descrie procedura de compensare a clienților respectivi, care, potrivit Vicepreședintelui Consiliului de Administrație a Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Nina Dosca, este un mecanism similar celui utilizat în cazul fondurilor de investiții de privatizare

Care impozit urmează a fi reținut la sursa de plată, la acordarea cadourilor salariaților în legătură cu ocazia diferitor sărbători? În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

Prin Legea cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018 (Monitorul Oficial al RM, 2018, nr. 309-320), care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2018, au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) şi la Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal nr. 1164-XIII din 24.04.1997 (Legea nr. 1164-XIII), care au generat necesitatea operării unor schimbări în modul de raportare pentru anul 2018. Acestea şi vor fi descrise în cele ce urmează.

Amintim contribuabililor că, pe data de  25 ianuarie 2021, survine termenul-limită de prezentare a: Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (Forma IALS18); Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14); Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (Forma ISAPTI17).

Dreptul și mărimea scutirii personale sau scutirii personale majore acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 33 al Codului fiscal. Potrivit рct. 9, 17, 30 și 32 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice

Entitățile publice au fost întotdeauna în vizorul societății nu doar pentru rolul acestora în elaborarea și realizarea politicilor care exprimă interesele generale ale statului, dar și pentru faptul că acestea sunt finanțate din Bugetul public național (BPN). În acest context, modul de gestionare și utilizare a banilor publici de către entitățile prenotate, precum și angajarea acestora în diverse activități și servicii financiare necesită o reglementare riguroasă în vederea asigurării unei gestionări eficiente a mijloacelor financiare obținute din BPN, dar și protejării acestora de riscurile și fluctuațiile nefavorabile ale situației financiare a entităților ce activează în sectorul bancar.