O problemă des abordată pe parcursul mai multor ani este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public.

În scopul executării prevederilor cap. 112 din Titlul V al Codului fiscal (în continuare – CF), introduse prin Legea nr. 356/2022 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative și care urmează a fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2024, Ministerul Finanțelor a elaborat

Ministerul Finanțelor informează că în primele 3 luni ale anului 2021 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 16,7 mld. lei, fiind în creștere cu 1,7 mld. lei față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile au constituit 17,3 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 1,8 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 563,4 mil. lei. Soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 8,3 mld. lei.

La 21 noiembrie 2018 un agent constatator din cadrul Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (în continuare – CNPDCP) a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenţie SRL „C” pentru comiterea contravenției prevăzută la art. 741 alin. (1) şi alin. (2) din Codul contravenţional1 (CC). Întreprinderea a fost găsită vinovată de prelucrarea datelor cu caracter personal ale salariaţilor prin intermediul sistemelor de evidenţă, cum ar fi sistemul manual/automatizat/mixt de evidenţă a angajaţilor, cu încălcarea art. 23 din Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal2, dar şi a prevederilor Regulamentului Registrului de Evidenţă a operatorilor de date cu caracter personal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 15 mai 2012

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent: produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 mld. lei și a înregistrat o creștere reală cu 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.   Pe categorii de resurse, influența pozitivă a fost generată de sectoarele în care înviorarea a fost resimțită cel mai mult: comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB), industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB), informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB), tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB), construcții (+0,4% contribuție la PIB), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.

Achizițiile publice desfășurate în cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii în anii 2019-2020 nu au întrunit în totalitate principiile fundamentale aplicate în acest domeniu, fiind identificate probleme ce țin de reglementarea necorespunzătoare a activității grupurilor de lucru pentru achiziții în cadrul autorităților contractante; calitatea redusă a planificării achizițiilor publice; digitalizarea neexhaustivă a achizițiilor publice de valoare mică, precum și lipsa sistemelor automatizate de monitoring, raportare și analiză a achizițiilor publice desfășurate.   În Monitorul Oficial din 28 mai curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr.17 din 29 aprilie 2021 cu privire la Raportul auditului conformității

Prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.216 din 28 decembrie 2018 au fost aprobate Indicaţiile metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei, documentul fiind publicat în MO al RM, nr. 6-12 din 11 ianuarie 2019. Pentru ca utilizatorul să înțeleagă logica acestui act, oferim o scurtă retrospectivă a reglementărilor din domeniu.

La 21.04.2022 a fost adoptată Legea nr. 110/2022 cu privire la învățământul dual (Legea nr. 110/2022), care a fost elaborată și a cărei implementare se realizează cu suportul The Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit GmbH (GIZ Moldova). Astfel, învățământul dual presupune o formă de studii, în care pregătirea tinerilor specialiști se focusează pe formarea competențelor practice în

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a aprobat, prin Ordinul nr. 159 din 1 martie 2021, modelul legitimaţiei de serviciu a inspectorului de muncă. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial din 12 martie curent.   Pe reversul legitimației este înscris un extras din Legea nr. 140/2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii (art.8), ce se referă la drepturile inspectorului. Astfel, inspectorul în exerciţiul funcţiunii, la prezentarea legitimaţiei de serviciu, este în drept: să pătrundă liber, la orice oră din zi sau din noapte, fără informarea prealabilă a angajatorului, în locurile de muncă, în încăperile de serviciu şi de producţie;

Guvernanța corporativă reprezintă un sistem de reguli, practici și procese prin care se conduce, se administrează și se controlează o entitate (întreprindere). Acest concept implică echilibrarea intereselor diverse ale părților implicate în funcționarea unei entități, precum acționarii

Prin Legea nr.257/2020  cu privire la modificarea unor acte normative au fost instituite o serie de modificări în legislația fiscală și vamală, printre care se enumeră eliminarea prohibițiilor la importul autovehiculelor, precum și modificarea cotelor accizelor în funcție de termenul de exploatare a acestora.   Motivul care a stat la baza adoptării măsurilor menționate supra este faptul că, conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor a căror circulație este interzisă pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.

Sistemul informațional automatizat ,,Registrul electronic al angajaților" (SIA REA) reprezintă un spațiu informațional unic pentru stocarea înscrierilor referitoare la apariția și modificarea raporturilor de muncă a angajaților, care oferă mecanisme automatizate și eficiente pentru gestionarea și monitorizarea on-line a informației despre persoanele angajate, precum și pentru analiza riscurilor nerespectării legislației, prevede proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modalitatea de ținere a Registrului electronic al angajaților și de utilizare a Sistemului informațional automatizat, inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat de astăzi, 8 aprilie 2021.  

Persoanele fizice vor putea cumpăra și vinde în mod direct valori mobiliare de stat și alte instrumente financiare. Depozitarul central unic al valorilor mobiliare (DCU) a inițiat consultări publice referitoare la crearea unei platforme electronice pentru investitorii în instrumente financiare. Platforma va permite efectuarea on-line a operațiunilor cu valori mobiliare de stat, dar și cu alte instrumente financiare, comunică Banca Națională a Moldovei.   Conceptul platformei a fost elaborat în cadrul Proiectului USAID „Transparența Sectorului Financiar în Moldova” (FSTA) și se înscrie în șirul de măsuri sprijinite de FSTA pentru dezvoltarea pieței financiare din țara noastră.

La situația din 1 martie 2021, soldul creditelor în economie a marcat o creştere cu 9,3% faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul lunii februarie 2020, constituind 48,8 mld. lei. Conform datelor din Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborate de Ministerul Economiei și Infrastructurii, în monedă națională au fost oferite 64,3% din volumul total, majorarea fiind cu 13,8% față de februarie 2020, iar a celor în valută străină – cu 2 la sută.   Statistica denotă că în portofoliul de credite acordate în perioada de referință cea mai mare pondere (22,9%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului, după care urmează cele  pentru procurarea/construcția imobilului (17,7%), pentru consum (16,6%), activitatea agricolă (16,6%),

Analiza impactului implementării măsurilor din proiectul Regulamentului privind incinerarea și coincinerarea deșeurilor (Regulament) elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) va fi analizat în cadrul ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător.   Proiectul este elaborat în temeiul Legii nr. 209/2016 privind deșeurile și pentru executarea prevederilor din Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023. Se așteaptă că, în urma implementării activităților din Regulament la nivel național, operatorii vor putea contribui la reducerea cu până la 90% a volumului deșeurilor ajunse la groapa de gunoi și, respectiv, micșorarea treptată a suprafețelor de teren supuse contaminării prin depozitare a deșeurilor,

Interesele, uneori divergente, ale diferitor participanți (debitor, creditori, statul, etc.) în procesul insolvabilităţii subiectului economic nu întotdeauna sunt într-o balanță optimă; de exemplu, creditorii garantați invocă imposibilitatea recuperării eficace a creanțelor garantate, în timp ce debitorii pretind că creditorii nu sunt suficient motivați să opteze pentru restructurare, preferând lichidarea, se spune în nota informativă la proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, propus pentru consultaţii publice de Ministerul Economiei şi Infrastructurii.

La situația din 31 ianuarie 2021, soldul creditelor în economia națională a marcat o creştere cu 9,4% faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul linii ianuarie anul trecut, constituind 48,3 mld. lei, se constată în Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, soldul creditelor în monedă națională (64,2% din volumul total) a crescut în perioada analizată cu 13,8% față de ianuarie 2020, iar a celor în valută străină – cu 2,3%.   În luna ianuarie 2021 au fost acordate credite noi în valoare de 2,1 mld. lei,

În conformitate cu art. 177 din Codul fiscal, în cazul admiterii restanței, obligația fiscală poate fi stinsă prin executare silită, care se efectuează în modul stabilit de Capitolul 9 al Titlului V din Codul fiscal (CF). În acest sens, art. 1324 alin. (8) și art. 195 alin. (1) din CF stabilesc că atribuția și prerogativa executării silite a restanțelor aparține Serviciului Fiscal de Stat (în continuare - SFS), care este abilitat cu această funcție și în cazul altor plăți restante față de bugetul public național potrivit legii (ex. contribuțiile obligatorii în Fondul Viei și Vinului, conform art. 323 alin. (10) și (11) din Legea viei și vinului nr. 57/2006; creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, în temeiul art. 175 alin. (2) din Codul administrativ).

Dezvoltarea instituțională; consolidarea procesului de deservire și evidență a contribuabililor, a managementului conformării voluntare și forțate; modernizarea tehnologiilor informaționale sunt obiectivele prevăzute în proiectul Programului de dezvoltare strategică al Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2021–2023, propus pentru consultări publice de autoritatea fiscală.   Aceste direcții prioritare, conform proiectului, sunt abordate prin prisma problemelor cu care se confruntă SFS ca instituție, dar și societatea la general, inclusiv cele provocate de pandemia COVID-19. SFS tinde ca măsurile propuse să aibă nu doar impact fiscal, dar și administrativ, economic, de mediu, social.

În articol vor fi examinate aspectele ce țin de perfecționarea documentelor în colectarea ouălor și determinarea adaosului greutății vii a păsărilor, luând în considerare documentele primare și centralizatoare care ar asigura managementul de top cu informațiile necesare în luarea deciziilor referitor la: