Art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), definește noțiunile de obligație fiscală și obligații de plată curente. Astfel, prin noțiunea de obligație fiscală se înțelege obligația de a plăti impozite, taxe şi de a efectua alte plăţi la bugetul public national, în modul şi în condiţiile stabilite de legislaţia fiscală, iar prin obligaţiile de plată curente, se înțeleg impozitele, taxele şi alte obligaţii de plată, credite şi dobânzi aferente, majorări de întârziere (penalităţi), calculate din momentul intentării procesului de insolvabilitate.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Cele mai importante aspecte ce țin de mediul de afaceri din proiectul care vine să reducă presiunea sancționatorie asupra business-ului au fost discutate în cadrul ședinței unui grup de lucru al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Ședința, prezidată de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a fost organizată cu scopul de a evidenţia prevederile proiectului care cad sub responsabilitatea ministerului, dat fiind faptul că la 5 februarie s-a decis separarea acestuia în două părți – aspectele ce vizează mediul de afaceri, de care se va ocupa Ministerul Economiei și Infrastructurii și cele ce țin de competența organelor de urmărire penală, ce vor fi gestionate de Ministerul Justiției.

Potrivit art.83 alin. (2) lit. a) și a2) din Codul fiscal, au obligația de a prezenta Declaraţia cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind achitarea impozitului și persoanele fizice rezidente care au utilizat scutirea personală și au obținut venituri impozabile anuale mai mari de 360000 de lei pe parcursul perioadei fiscale de declarare, cu excepția veniturilor prevăzute la art.901 din Codul fiscal.

Poate entitatea „Rezident” SRL să admită spre deducere creanța nerambursată de către nerezidentul SC „Nerezident” LTD în condițiile în care agentul economic este declarat insolvabil (conform informației publicate pe site-ul oficial al unei instituții de drept din țara sa de rezidență)? În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 32) din CF, noţiunea de datorie compromisă reprezintă creanţă care este nerambursabilă în cazurile stabilite de articolul menționat.

În conformitate cu art. 6 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 (cu modificările şi completările ulterioare), primele de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru angajatori, angajați şi persoane fizice care primesc alte recompense se calculează în funcție de contribuția procentuală la salariu şi la alte recompense, până la deducerea (reținerea) impozitelor şi altor plăți obligatorii stabilite de legislație.

În ședința Guvernului din 22 decembrie 2020 a fost aprobată Hotărârea Guvernului cu privire la modificarea Regulamentului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.704/2019. Modificările intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și se aplică începând cu perioada fiscală a anului 2020.  

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

Conform art. 103 alin. (1) pct. 271) din Codul fiscal (CF), sunt scutite de TVA tractoarele agricole și tehnica agricolă ce se atribuie la pozițiile tarifare stipulate în norma menționată. Am vândut combine de recoltat struguri în România, se considera livrare la cota zero sau fără TVA? Este important de menționat că, în redacția Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.288/2017, noțiunea de livrări impozitate la cota zero și scutirea de TVA au fost redenumite în livrări scutite de T.V.A. cu drept de deducere și respectiv scutirea de TVA fără drept de deducere.

Se clasifică ca obiecte ale impunerii la taxa pentru dispozitivele publicitare panoul informativ al prețurilor la produsele petroliere, amplasat la stația de alimentare de combustibil?

Pe parcursul anului entitatea „Y” SRL a efectuat donații în scopuri filantropice unor case de copii. Obiectul donației îl constituie haine și rechizite procurate pe teritoriul țării cu prețul de 20 000 lei, TVA – 4000 lei. Urmează de stabilit dacă suma TVA aferentă obiectelor procurate se include sau nu în limita de 5% din venitul impozabil, permisă spre deducere în scopuri fiscale. Entitatea „Y” SRL estimează că venitul impozabil pentru perioada 2019 va constitui 450 000 lei.

În acest articol ne-am propus să dezvăluim metodele de contabilizare a activelor primite cu titlu gratuit (donație) prin prisma prevederilor actelor normative și, totodată, să înaintăm unele propuneri de soluționare a subiectului abordat, pe care poate să le aplice entitatea.   În partea ce ține de modul de contabilizare a tranzacțiilor economice aferente activelor primite cu titlu  gratuit de către entitățile din sectorul corporativ, ținem să menționăm că este necesar de dezvăluit următoarele aspecte: • reglementarea normativă a tranzacțiilor aferente activelor primite cu titlul gratuit sub formă de: donații, ajutoare umanitare etc.;

Tipuri de drepturi şi de venituri din care nu se vor calcula contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii constituie anexa nr.3, cu care va fi completată Legea nr. 489 privind sistemul public de asigurări sociale. Proiectul de modificare și completare a Legii nr.489 și modificare a Legii nr.289 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale este propus pentru consultări publice de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale.

Conform prevederilor art.24 alin. (13) din Codul fiscal, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor. În conformitate cu prevederile Legii privind deşeurile nr.209 din 29 iulie 2016, deşeu reprezintă orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă sau are intenţia ori obligaţia să îl arunce.

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

Analizând informația din Sistemul informațional al Serviciul Fiscal de Stat „Contul curent al contribuabilului”, autoritatea fiscală a constatat că, SA „A.”, în procedura planului, înregistra o restanță în sumă de 483937 de lei, iar conform contului curent detaliat restanță față de bugetul public național la clasificația economică 114110 – Taxa pe valoare adăugată constituia 383910,81 de lei. Respectiv, SFS a emis ordinul incaso prin care a dispus încasarea forțată din contul SA ,,A” a sumei de 61389,44 de lei, scadența cărora a survenit în perioada de după deschiderea procedurii de restructurare.

Gospodăria Țărănească „Speranța” are un singur angajat, dar pe parcursul anului 2019 beneficiază de serviciile prestate de către 10 zilieri. La sfârșitul perioadei de gestiune plățile de remunerare a zilierilor GȚ urmează să le inludă în Darea de seamă (forma UNIF18) sau urma să le indice în Nota de informare (forma IALS18)?

Conform prevederilor Codului fiscal nr.1663/1997: – campanie promoţională – modalitate de promovare a vânzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunţate public şi desfăşurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, câştiguri (art.5 pct.38)); – câştiguri – veniturile brute obţinute de la jocurile de noroc, loterii şi de la campaniile promoţionale, atât în formă monetară, cât şi nemonetară. În scopul aplicării acestei noţiuni, câştigul de la jocurile de noroc realizat în cazinouri sau la automatele de joc reprezintă valoarea diferenţei pozitive dintre suma câştigată şi suma mizată, confirmată documentar. În celelalte cazuri, câştigul reprezintă suma totală câştigată (art.12 pct.14)); – în venitul brut nu se includ câştigurile de la campaniile promoţionale în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1) (art.20 lit.p2));

Urmează a fi admise de către instanţele de judecată cererile depuse de către organizaţiile de creditare nebancară privind emiterea titlurilor de executare silită a hotărârilor arbitrale în privinţa consumatorilor debitori? Potrivit art. 1 din Codul civil (CC), printre principiile fundamentale ale legislaţiei civile se enumeră şi protecţia consumatorului. Conform art. 3 alin. (1) din CC, are calitatea de consumator orice persoană fizică care, în cadrul unui raport juridic civil, acţionează predominant în scopuri ce nu ţin de activitatea de întreprinzător sau profesională. Persoana fizică nu are calitatea de consumator, dacă cealaltă parte a raportului juridic civil nu are calitatea de profesionist.

Valoarea nominală maximală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare se va majora, din 1 ianuarie 2020, cu 10 lei și va fi cuprinsă între 35 și 55 de lei. Normă se conține în Legea cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative (Politica fiscală și vamală pentru anul 2020), votată în parlament în lectura finală astăzi, 19 decembrie. Totodată, modificările aprobate la Legea nr. 166 din 21 septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă (Legea nr. 166/2017) prevăd expunerea în redacție nouă a alin. (4) al art. 5 („Numărul și valoarea tichetelor de masă”), care