Adesea noțiunea de scutire pentru persoana întreținută în percepția contribuabililor este echivalată  cu scutirea pentru copii, prevederile legale însă cuprind o categorie vastă de subiecți ce pot fi  recunoscuți în calitate de persoane întreținute, noțiunea dată având o interpretare mult mai largă.  Astfel, în conformitate cu art.35 alin. (1) din CF, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are  dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția  persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu  dizabilități severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18900 de lei anual. 

Agentul economic – subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) a decis să înceteze activitatea. Dat fiind faptul că situația  financiară pentru anul de gestiune permite repartizarea profitului nerepartizat pentru anul 2021,  sub formă de dividende, acestea au fost repartizate în conformitate cu decizia adunării generale a  acționarilor. Concomitent, au fost realizate bunurile  imobile ce le deținea entitatea. Urmează acestea a  fi incluse în obiectul impunerii în condițiile în care  comercializarea bunurilor nu constituie o activitate de bază a subiectului? Care declarație urmează a fi depusă, dat fiind faptul că formularul SIMM20  nu permite reflectarea cheltuielilor și veniturilor  obținute în proces de lichidare?

În conformitate cu prevederile art. 901 din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului se aplică pentru următoarele tipuri de venituri: — 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole (art. 901 alin.(3));

În legislaţia aferentă calculării şi declarării contribuţiilor de asigurări sociale (în continuare - CAS) în anul 2023 au intervenit mai multe modificări ce ţin de raportarea CAS, în special acestea fiind operate în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999).

În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepția veniturilor1 prevăzute la art.901, pentru anul 2022 are dreptul la o scutire personală în sumă de 27000 lei pe an.   Potrivit prevederilor art. 5 pct. 3) din CF, drept persoană fizică este calificat orice: a) cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin, apatrid; b) forma de organizare a activității de întreprinzător cu statut de persoană fizică, potrivit legislației, inclusiv întreprinzătorul individual, gospodăria țărănească (de fermier), dacă CF nu prevede altfel.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte: 25 iunie 2021 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.   În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale: Categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 din anexa menţionată au obligaţia să declare cu utilizarea Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21)

Довольно часто, в процессе переговоров между физическими и юридическими лицами относительно купли-продажи товаров согласовывается стоимость, которая должна быть выплачена физическому лицу субъектом. Однако, при поступлении подтверждающих документов в бухгалтерию субъекта, бухгалтеры сталкиваются с такими трудностями, как: в нотариально заверенном договоре купли-продажи стоимость сделки не включает удержания, что должны быть произведены из этих сумм и перечислены в бюджет.

În contextul recepționării, în ultima perioadă, de către entități a ajutoarelor umanitare, apar tot mai multe întrebări privind modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate. Astfel, în ediția din aprilie a P.P. ”Monitorul Fiscal fisc.md” venim cu detalii ce țin de modul de contabilizare a ajutoarelor umanitare de către entitățile la autonomie financiară, elaborat de Lidia Foalea și publicat în rubrica Contabilitate practică.

Entitățile raportoare, menționate în art.4 din Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, vor prezenta anual, până la data de 1 aprilie anului următor celui de gestiune, o Fișă de conformitate ce conține date privind activitatea desfășurată în scopul prevenirii  spălării banilor. Formularul este aprobat prin Ordinul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor nr. 5 din 10 martie 2021 cu privire la aprobarea formei și structurii Fișei de conformitate, care a fost publicat în MO din 5 noiembrie curent. Prima perioadă de raportare pentru entitățile vizate este anul de gestiune 2021, cu prezentarea fișei până la 1 aprilie 2022.  

Asociatul unic al Q&Y SRL este QTechnology, rezidentă a Bulgariei, a decis repartizarea și achitarea dividendelor aferente profitului nerepartizat al Q&Y SRL, și a solicitat ca impozitul din dividende să nu fie reţinut în RM, acesta urmând să fie calculat și achitat în Bulgaria, conform prevederilor Convenţiei încheiate între Moldova și Bulgaria privind evitarea dublei impuneri. Este în drept Q&Y SRL să achite dividendele fondatorului nerezident în mărime deplină, fără reţinerea la sursa de plată a impozitului din dividende? Urmează sau nu să declarăm acest venit direcționat spre achitare?

În luna iulie întreprinderea a procurat de la o persoană fizică un autovehicul. Involuat, a fost reținut impozit la sursa de plată în mărime de 7% care a fost reflectat în Darea de seamă IPC 18 pentru luna iulie la codul PL. În luna septembrie a fost identificată greșeala – reținerea în prealabil, în mod eronat, a impozitului în mărime de 7% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obținute de către aceasta din înstrăinarea mijloacelor de transport rutier. Ce măsuri urmează să întreprindă entitatea în cazul dat?

Prin Hotărârea Guvernului nr.316/2021 cu privire la aprobarea unor măsuri de susţinere a angajatorilor şi salariaţilor în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID-19 (HG nr.316/2021) au fost aprobate următoarele Regulamente: Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat a indemnizaţiei salariaţilor cu copii în vârstă de până la 12 ani şi copii cu dizabilităţi, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educaţional în regim cu prezenţă fizică (Anexa nr.1); Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat a indemnizaţiei pentru şomaj tehnic, instituit ca urmare a declarării stării de urgenţă, de asediu şi de război şi a restricţiilor impuse în starea de urgenţă în sănătate publică (Anexa nr.2); Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat a compensaţiei salariaţilor pentru implementarea măsurilor speciale privind asigurarea securităţii, protecţiei vieţii şi sănătăţii populaţiei (Anexa nr.3).

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103; b) nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151);

Indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei se atribue la alte venituri impozabile potrivit art. 18 lit.o) din Codul menționat. Prevederile art.186 alin.(1) lit. a), b), c) din Codul muncii (Legea nr.154 din 28.03.2003), stabilește plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu, salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică, sau cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate pentru prima pentru a doua lună, și a treia lună după concedierea salariatului.

Acest articol reprezintă o continuare a studiului despre instituția fiduciei, publicat în nr. 4 (95) al „monitorului fiscal FISC.md”, în care vom analiza drepturile și obligațiile fiduciarului și ale asistentului fiduciar, mijloacele juridice de apărare în caz de neexecutare și procedura de schimbare a fiduciarilor sau a asistenților fiduciari.

Casa Naţională de Asigurări Sociale vine cu precizarea modului de declarare a indemnizaţiilor şi compensaţiilor acordate de către angajatori în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID – 19, ținând cont de modificările operate în Hotărârea Guvernului nr.316/2021 prin HG nr.61 din 2 februarie 2022. Astfel, aspectele aferente declarării sumelor indemnizaţiilor reglementate prin actul menţionat în Darea de seamă IPC 21 sunt prezentate în continuare.   În pct. 16 din Anexa nr. 1 al HG nr.316/2021 este menţionat că cuantumul indemnizaţiei acordate din bugetul de stat este calculat prin înmulţirea numărului de zile libere acordate cu 50% din salariul de bază al salariatului,

Începând cu 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noi prevederi cu privire la impozitarea câştigurilor persoanei fizice de la jocurile de noroc, loterii şi/sau pariuri sportive, introduse prin Legea nr.115/2019 pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997. Potrivit art.20 lit. p1) din CF, câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive sunt neimpozabile în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1). Totodată, conform prevederilor art. 901 alin. (33) din CF, fiecare plătitor de câştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din câştigurile de la jocurile de noroc în partea în care valoarea fiecărui câştig depăşeşte 1% din mărimea scutirii personale stabilite la art. 33 alin. (1) din CF.

În conformitate cu prevederile art.901 alin.(3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole. 

Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, impozitul reținut conform art. 88-91 se achită la buget de către persoana care a efectuat reținerea pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile.  Darea de seamă fiscală privind veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile, cu excepția dării de seamă indicate la alin. (3) din articolul menționat, pentru care este prevăzut alt termen de prezentare.