Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Mâine va apărea de sub tipar nr. 380-387 al Monitorul Oficial, în care sunt publicate următoarele documente oficiale. ÎN PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova: • Lege privind modificarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008 (nr. 159, 6 decembrie 2019) și Decretul pentru promulgarea acesteia • Lege pentru modificarea unor acte legislative (nr. 163, 6 decembrie 2019) și Decretul pentru promulgarea acesteia • Decret privind instituirea sărbătorii profesionale – Ziua funcționarului fiscal (nr.1386-VIII, 17 decembrie 2019).

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Banca Națională a Moldovei (BNM) solicită băncilor licențiate să verifice și să testeze serviciile de păstrare a bunurilor deponenților, cu scopul de a preveni eventualele riscuri. Verificările urmează să se încheie pe 22 octombrie 2019, după care, în cel mult 30 de zile lucrătoare, băncile vor prezenta BNM rezultatele, dar și un plan de măsuri pentru înlăturarea deficiențelor depistate. În același timp, BNM a solicitat băncilor licențiate să asigure, în cadrul prestării serviciilor, informarea clienților despre riscurile aferente.

Sectorul IT este unul strategic pentru țara noastră, iar industria IT este foarte competitivă și generează o valoare adăugată mare. În 2018 piața serviciilor IT a ajuns la $154,4 mil. și urmează o creștere estimată de $262,26 mil. până în 2024. Declarația a fost făcută de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, la evenimentul de prezentare a studiului „Jucătorii IT din Republica Moldova — pregătiți pentru prezența la nivel mondial”, care reflectă o analiză a industriei și pieței IT din RM. Studiul elaborat de liderul mondial de market intelligence, International Data Corporation (IDC), trece în revistă politicile Guvernului privind dezvoltarea industriei IT, a parcurilor virtuale, mediul fiscal favorabil și oferă o analiză profundă a componentelor ecosistemului necesar pentru lansarea și dezvoltarea afacerilor IT.

Moldova şi-a păstrat poziţia în clasamentul Doing Business 2018, ocupând locul 44 dintre 190 de ţări. Potrivit raportului privind excelența în afaceri Doing Business 2018, elaborat de Banca Mondială și Corporația Financiară Internațională, Moldova este situată între Serbia și România, cu un indice de 73% din 100% (+ 0,2 puncte procentuale pe an). În Doing Business 2018, poziția Republicii Moldova s-a îmbunătățit la 3 criterii, la 5 s-a înrăutățit, la 2 — a rămas neschimbate.

În perioada 17-19 octombrie 2019, la Chișinău se va desfășura Conferința responsabililor de audit intern de la băncile centrale ale țărilor francofone. Gazda oficială a acestui forum, Banca Națională a Moldovei (BNM), a fost desemnată la ediția din anul trecut organizată în Elveția. La evenimentul din acest an, care va întruni reprezentanții băncilor centrale din 15 țări francofone din Europa, Africa, America Centrală, America de Nord și din Asia vor fi discutate aspecte ale auditului intern din perspectiva provocărilor existente și se va face un schimb de experiență.

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

1. Destinația și importanța sistemului PERLAS în analiza activității AEÎ Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) prezintă anual, trimestrial și lunar către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), dar și altor părți interesate situații financiare și rapoarte speciale, în conformitate cu prevederile Indicațiilor metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale asociațiilor de economii și împrumut (aprobate prin ordinul MF nr. 166 din 30.12.2016, în continuare – Indicații) și Instrucțiunea cu privire la raportarea asociațiilor de economii și împrumut (aprobată prin Hotărârea CNPF nr. 54/3 din 11.12.2017, în continuare - Instrucțiunea), care stabilesc formele și regulile de întocmire și prezentare a situațiilor financiare și rapoartelor specifice (în continuare – rapoarte).

Mărimea marjei maxime pe care creditorii o pot aplica pe parcursul anului 2020 pentru creditele garantate de către stat în baza Programului de stat „Prima Casă” este stabilită în mărime de până la 2% anual, fiind la nivelul anului curent. Reamintim că, pentru anul 2018, marja a fost stabilită la nivel de 3% anual. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la stabilirea pentru anul 2020 a marjei maxime în cadrul Programului. Documentul urmează a fi discutat la ședința secretarilor generali ai ministerelor din 5 decembrie curent.

Excluderea obligației utilizării echipamentelor de casă și control de către casele de schimb valutar în tranzacțiile de schimb va face imposibilă monitorizarea acestor tranzacții în scopuri fiscale, se menționează în avizul Guvernului la o inițiativă legislativă. Este vorba despre proiectul nr. 417 din 21 noiembrie 2018 ce prevede amendarea mai multor acte legislative, printre care: Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, Legea instituţiilor financiare, Legea asociaţiilor de economii și împrumut, Legea privind activitatea băncilor, Legea cu privire la contractele de garanție financiare etc.

În data de 12 decembrie 2020, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea nr.75 din 21.05.2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor („Legea 75/2020”).   Această lege stabilește un mecanism pentru implementarea prevederilor art. 35 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului („Legea 308/2017”), care conține lista sancțiunilor pecuniare aplicabile.   

Din 17 octombrie 2018 – data lansării Sistemului Informațional Automatizat Registrul de Stat al Achizițiilor Publice (MTender) la scară națională și până în prezent, au fost anunțate 120 de licitații prin intermediul acestui sistem, care includ achiziții de peste 100 mil. lei. Informația a fost oferită de ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, în cadrul conferinței organizate cu ocazia desfășurării atelierului regional privind achizițiile publice pentru țările din Europa Centrală și de Est, Asia Centrală și Caucaz. Menționăm că, în perioada 23-25 octombrie, Ministerul Finanțelor al RM și Secretariatul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), în cooperare cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) organizează un atelier de lucru regional

Astăzi, 30 ianuarie 2020, în cadrul Serviciului Fiscal de Stat a avut loc lansarea oficială a concursului „Loteria fiscală”. Prin intermediul acestuia organul fiscal și-a propus să contribuie la sensibilizarea cetățenilor de a efectua achitări cu utilizarea cardului bancar și de a promova achitările fără numerar. După cum a menționat Corina Pavlișciuc, șefa Direcției cooperare și schimb de informații, acest instrument este utilizat pe larg în mai multe țări, ceea ce contribuie la majorarea transparenței activității financiare, dar și la dezvoltarea economică per ansamblu.

Ratificarea a două Acorduri de împrumut pentru interconectarea reţelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România a fost aprobată ieri de Guvernul RM. Împrumuturile de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) constituie câte 80 mil. de euro fiecare. Banii vor fi utilizați pentru realizarea proiectului „Construcția, echiparea și punerea în funcțiune a interconectării electrice dintre Republica Moldova și România”, care presupune construcția, echiparea și punerea în funcțiune a reţelelor de interconectare electrică dintre cele două ţări.

Ghișeul unic de raportare electronică a fost lansat la 27 ianuarie 2018 în scopul reducerea poverii raportării fiscale și este o platformă care oferă posibilitatea de prezentare centralizată a dărilor de seamă către mai multe instituții publice, fiind primul serviciu electronic centralizat de raportare financiară și statistică către Serviciul Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Biroul Național de Statistică. Ghișeul a substituit cu un singur proces unificat de raportare electronică prin portalul www.raportare.gov.md vechiul proces, când instituțiile publice și agenții economici expediau rapoartele în adresa fiecărei dintre cele cinci autorități.

Activitățile Serviciului Fiscal de Stat de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice care oferă în chirie bunuri imobile continuă și au drept scop asigurarea unui nivel înalt de conformare fiscală în acest domeniu de activitate. Astfel, pe parcursul anului 2019 au fost înregistrate 13217 contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobile. Acestea au fost înregistrate la Direcțiile deservire fiscală din teritoriul în care sunt amplasate. Ca urmare a transmiterii în locațiune a bunurilor imobile și drept rezultat al înregistrării contractelor de către SFS, pe parcursul anului precedent la buget au fost încasate venituri în sumă de 22,7 mil. lei,depășind veniturile încasate în perioada similară a anului 2018 cu 6,3 mil. lei sau o creștere cu 38,3 %.

Mâine, 25 octombrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 310-313 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova:

Ca urmare a viziunii strategice a Guvernului R. Moldova pe termen mediu și lung de reconciliere între necesitatea de dezvoltare economică și protecția garanțiilor salariaților în domeniul muncii în conformitate cu standardele europene în acordarea de către angajatori salariaților a alocației individuale de hrană, sub formă de tichete de masă, au fost adoptate Legea nr. 166 din 21.09.2017 cu privire la tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 364-370, 2017, art. 618) (în continuare − Lege) și Hotărârea de Guvern nr. 227 din 12.03.2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de operare cu tichetele de masă (Monitorul Oficial nr. 84-93, 2018, art. 255) (în continuare − Regulament), în urma cărora Ministerului Finanțelor i-a fost stabilit ca scop realizarea continuă a sarcinilor în domeniul vizat.

Republica Moldova a urcat 4 poziții în Raportul mondial privind evoluția societății informaționale, plasându-se pe poziția 59 din 176 state incluse în clasament. Datele se conțin în Raportul anual cu privire la monitorizarea evoluției societății informaționale la nivel mondial „Measuring the Information Society 2017”, lansat de Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor.