Entitatea, din cauza situației pandemice dificile în anul 2020, la concedierea persoanei fizice nu a achitat salariul pentru trei luni. La calcularea și achitarea salariului restant în anul 2021, va avea dreptul întreprinderea să acorde scutirile neutilizate în anul precedent? Potrivit pct. 46 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile

Plățile fără numerar efectuate de cetățenii Republicii Moldova, în special a celor înregistrate pe platforme de comerț electronic, au fost în creștere în anul 2020, fiind înregistrate 70,3 mil. de plăți în valoare de 21,8 mld. lei. Circa 11 mil. de plăți au fost efectuate fără prezența fizică a cardului, pe platforme de comerț electronic, ceea ce constituie 15,7%, dintre care 2,7 mil. operațiuni au fost efectuate pe platforme de e-comerț în Moldova (majorându-se cu 50%, iar valoarea acestora a atins 1,2 mld. lei) și 8,3 mil. – pe platforme e-comerț peste hotare (în diminuare cu 7,6%, suma achitată constituind 3,6 mld. lei), comunică Banca Națională a Moldovei.

Sectorul IMM este motorul economiei naționale, care, însă, este în faza de dezvoltare, având un potențial înalt nevalorificat. Companiile mici și mijlocii prezintă 98,6% din numărul total de întreprinderi, dintre care aproximativ 85,4% sunt micro-întreprinderi cu un număr mai mic de 10 angajați (în medie, 6 locuri de muncă per întreprindere), dar care asigură 60,1% din locurile de muncă și aproape 40% din volumul veniturilor din vânzări.   Pentru dezvoltarea în continuare a acestui sector autoritățile, cu suportul experților europeni, au elaborat conceptul Programului Național pentru Promovarea Antreprenoriatului și Creșterea Competitivității pentru anii 2022-2026 (PACC), care  a fost prezentat astăzi, 15 aprilie,

Serviciul Fiscal de Stat găzduiește, în perioada 20 septembrie – 1 octombrie 2021, misiunea experților Departamentului Trezoreriei SUA, Philip Brand și Bert Snider. Obiectivul misiunii este de a furniza asistența necesară pentru implementarea și dezvoltarea controalelor fiscale electronice, dar și îmbunătățirea calității controalelor fiscale.   Astfel, experții Departamentului Trezoreriei SUA vor analiza progresele aferente recomandărilor din misiunile anterioare, precum și vor fi stabiliți următorii pași în raport cu planul de acțiuni privind implementarea controlului fiscal electronic, cu oferirea asistenței și sfaturilor necesare în acest sens.

La data de 5 iunie anul 2025 a intrat în vigoare Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 266 din 21.05.2025 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr. 427/2018 cu privire la stabilirea modului,

Pe data de 15 ianuarie 2021, persoana fizică care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției și-a suspendat activitatea. Deoarece suspendarea activității a fost la începutul anului, persoana fizică nu a prezentat Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției (Forma DAJ17), pentru anul 2021. Corect sau nu s-a procedat în speța examinată? În conformitate cu art. 22 alin. (1) și (2) din Legea nr.1260/2002 cu privire la avocatură (Legea nr. 1260/2002) licența pentru exercitarea profesiei de avocat este unicul act care confirmă statutul avocatului.

În orice societate, controlul fiscal este un instrument indispensabil pentru respectarea principiului constituțional al egalității impunerii pentru toți contribuabilii. Scopul activității de control fiscal este să încurajeze și să obțină gradul cel mai înalt de conformare voluntară a contribuabililor la prevederile legale în materie fiscală, precum și la normele de aplicare ale acestora.

O problemă des abordată pe parcursul mai multor ani este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public.

Pentru a identifica elementele care diferențiază contractul individual de muncă de contractul de prestări servicii (contractul civil) vom supune atenției câteva comentarii care privesc atât natura juridică

Programul de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+1”, care a avut ca perioadă de implementare anii 2010-2021, ar putea fi extins până în anul 2024. Proiectul ce prevede modificarea Hotărârii Guvernului nr. 972/2010, prin care a fost aprobat programul respectiv, a fost inclus pe agenda ultimei ședințe a secretarilor generali ai ministerelor.   Potrivit autorilor documentului, extinderea Programului va contribui semnificativ la facilitarea accesului lucrătorilor migranţi şi beneficiarilor de remitențe la resursele financiare necesare înființării/dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii în Republica Moldova.

Cuantumul compensării din partea statului a consumului energiei termice în perioada rece a anului va crește de la 67% până la 80% din diferența de preț, iar volumul de energie termică pentru care se efectuează compensarea – de la 1 Gcal la 1,5 Gcal per consumator.   Astăzi, 21 ianuarie curent, Parlamentul a aprobat cu 61 de voturi în lectură finală proiectul de lege ce prevede modificarea Legii nr. 192/2021 privind compensarea diferenței de preț pentru consumul gazelor naturale/energiei termice și a Legii nr. 190/2021 cu privire la modificarea condiției de stabilire și acordare a ajutorului pentru perioada rece a anului. De compensațiile majorate vor beneficia circa 102 mii de familii care se încălzesc centralizat prin intermediul S.A. Termoelectrica și CET Nord.

La 1 octombrie 2023 a intrat în vigoare Legea nr.160/2023 cu privire la garantarea depozitelor în bănci, potrivit căreia Republica Moldova a racordat prevederile sale legislative aferente garantării depozitelor în bănci la bunele practici internaționale și standarde europene în domeniu, astfel stabilind, începând cu 1 ianuarie 2024, plafonul de garantare a depozitelor bancare la 100 000 lei.

Proiectul Regulamentului privind acordarea mijloacelor Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru compensarea parţială a accizelor la motorina utilizată de producătorii agricoli în anul 2022 a fost propus pentru consultări publice.   Astfel, în condițiile aprobării actului normativ în redacția propusă, în scopul asigurării necondiționate a securității alimentare a țării și reieșind din sursele disponibile la buget, din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural vor fi alocate 200 mil. lei pentru compensarea a 30% din cota accizei pentru motorină, ceea ce constituie 894 lei/tonă.

Discuțiile la subiectul muncii la distanță, scopul cărora este perfecționarea cadrului normativ de reglementare a acestui mod de activitate a salariaților, continuă. Astăzi, 3 februarie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru în cadrul Grupului de lucru nr.4 „Rеduсеrеa oсupării informalе și a fеnomеnului salariilor în pliс”, au fost discutate mai multe aspecte ce vizează munca la distanță.

Instituirea măsurilor de prevenire şi de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului, care contribuie la asigurarea securităţii statului, având ca scop protejarea sistemului naţional financiar-bancar, financiar-nebancar şi a liber-profesioniştilor, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, precum şi ale statului, reprezintă scopul Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului nr. 308/2017 (în continuare – Legea nr. 308/2017).

Autoritățile își propun continuarea reabilitării rețelei de drumuri prioritare, în special a celor care fac parte din Rețeaua Trans Europeană de Transport. Astfel, a fost creat conceptul proiectului „Moldova drumuri IV”, care este o continuare logică a proiectelor anterioare de reabilitare și construire a circa 500 km de drumuri naționale din rețeaua prioritară.   Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 24 noiembrie, proiectul hotărârii privind inițierea negocierilor asupra proiectului Contractului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții pentru realizarea Proiectului „Moldova drumuri IV” și acordarea împuternicirilor pentru negocierea acestuia.

O problemă des abordată de Curtea de Conturi sunt erorile depistate în cadrul reorganizărilor instituțiilor bugetare și anume:

Turismul se situează, în cadrul economiei naționale, în sectorul terțiar - destinat serviciilor, alături de comerț, transport, alimentație publică și alte activități care nu produc bunuri materiale. În calitate de activitate prestatoare de servicii, turismul prezintă o serie de trăsături distinctive ce decurg din modul particular de desfășurare a activității, din natura proprie a producției și a muncii în acest domeniu. Unele din ele sunt comune cu celelalte activități prestatoare de servicii, având doar caracterizare distinctă, altele sunt specifice numai serviciilor turistice și sunt determinate de caracteristicile ofertei și cererii turistice.

Persoanele fizice și juridice care produc, depozitează, prelucrează, sortează, ambalează, importă/exportă și comercializează fructe și legume în stare proaspătă vor asigura respectarea condițiilor de calitate a produselor, în conformitate cu standardele din domeniu. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea listei fructelor și legumelor proaspete supuse controlului și modificarea HG nr. 929/2009 cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate și comercializare pentru fructe și legume proaspete.  

Lansarea, lichidarea și prestarea serviciilor publice prestate cetățenilor se va efectua în baza unei legi speciale. În cadrul ședinței din 3 decembrie curent, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege ce are ca scop crearea unui cadru juridic pentru sistemul de prestare a serviciilor publice, ceea ce va asigura accesibilitatea, calitatea și eficiența prestării lor, cu realizarea unui echilibru între satisfacerea necesităților și intereselor beneficiarilor de servicii publice și a interesului public.   Astfel, serviciile vor fi incluse în Registrul de stat al serviciilor publice, ce va fi instituit de Guvern, iar cele ce nu vor fi înregistrate în acest registru, nu vor fi premise pentru a fi prestate. Totodată, documentul prevede prestarea serviciilor publice electronic sau la ghișeu, însă se va urmări, în mod prioritar,