Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a convocat astăzi o şedință ordinară de lucru, cu funcționarii publici cu funcţii de conducere din cadrul IFPS și IFS pe mun. Chișinău. În contextul acumulării de venituri la BPN, conducătorul autorităţii fiscale naţionale a menţionat că, pe luna noiembrie, încasările la Bugetul de stat au depăşit prognozele. Apreciind rolul în atingerea acestor rezultate a angajaţilor Fisc-ului, Ion Prisăcaru a solicitat, totodată, tuturor colaboratorilor SFS să se mobilizeze la maximum, deoarece a rămas doar o lună a anului 2013 şi urmează să fie încasate sume importante la Buget, să fie duse la bun sfârşit mai multe proiecte, dar şi să fie valorificate anumite rezerve.

Mobilizarea tuturor structurilor SFS şi valorificarea rezervelor existente pentru încasarea deplină la Bugetul Public Naţional 2013 a veniturilor preconizate – aceste indicaţii au fost date subalternilor de către Şeful IFPS, Ion Prisăcaru, în cadrul şedinţei de astăzi cu participarea şefilor IFS teritoriale ale Serviciului Fiscal de Stat.

Agenda misiunii tehnice a FMI, pe dimensiunea colaborării cu IFPS, vizează crearea unei metodologii de calcul a decalajului fiscal, elaborarea variantei finale pentru structura organizatorică a IFPS și a IFS Chișinău cât şi alte aspecte fiscale, s-a menţionat în cadrul întrevederii Şefului IFPS, Ion Prisăcaru, cu Consilierul general al Fondului Monetar Internațional, Norman Gillanders.

Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii şi se clasifică: a) în dependenţă de valuta în care sunt exprimate: mijloacele băneşti în valută naţională;mijloace băneşti în valută străină;b) în dependenţă de locul păstrării şi forma de existenţă:

Radio Europa Liberă: Ministrul finanţelor Anatol Arapu răspunde întrebărilor Valentinei Ursu. Guvernul a aprobat ieri proiectul bugetului pe 2014, care prevede o creştere a veniturilor cu 14,1% dar şi a cheltuielilor, cu 18,9%, faţă de anul curent. În aceste condiţii, deficitul bugetar nu va depăşi totuşi 2,3% din PIB. Între altele, se prevede o creştere a cheltuielilor pentru educaţie, cu 80% faţă de anul curent. Iar cele pentru asistenţa socială vor fi majorate cu aproape 18%. Într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul finanţelor, Anatol Arapu, explică de ce se poate vorbi de un buget „conservator şi realist”, chiar şi pentru un an electoral:

Spiritul de la Bretton Woods ne va ajuta să creăm un regim internaţional eficient care ar presupune reguli pentru realinierea monedelor majore şi pentru a descuraja destabilizarea fluxurilor de capital, reintroducerea legislaţiilor de tipul Glass Steagall şi măsuri pentru restructurarea şi simplificarea sectorului financiar. Dar aceasta este o provocare uriaşă într-o lume multipolară, în care coordonarea politicilor este dificilă, scrie Daniel Dăianu într-un articol publicat de ziarul francez Les Echos, printre cele mai populare din ţară.

Preşedintele Trăian Băsescu a declarat, miercuri, că în prezent constata că se trece la crearea de taxe noi, care să hrănească sistemul bugetar, el precizînd că astfel se ajunge iar la situaţia în care «omul gras — statul, se urcă în spatele omului slab — economia», ceea ce este greşit, notează Mediafax. Şi economiştii şi consultanţii au reacţionat dur după ce Guvernul a anunţat o avalanşă de măsuri fiscale care pe de-o parte înaspresc fiscalitatea şi ameninţa să destabilizeze bugetul, iar pe de alta parte au un puternic iz electoral. Vestea bună, reducerea CAS, este păstrată pentru a doua parte din 2014, an în care se va duce lupta pentru prezidenţiale.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a avut o întrevedere cu deputatul în Parlamentul Republicii Moldova, Valeriu Ghileţchi, Secretar al Comisiei pentru Politică Externă şi Integrare Europeană. Evenimentul se înscrie în practica acreditată a întrevederilor cu genericul „La o ceaşcă de cafea cu Şeful Fiscului”, în cadrul cărora conducătorul autorităţii fiscale naţionale are întrevederi cu reprezentanţi ai diverselor categorii sociale şi medii profesionale, cu scopul de a face schimb de opinii, de a identifica rezerve neexplorate în promovarea conformării fiscale benevole şi de a consulta, din prima sursă, opinia contribuabililor.

IFS teritoriale Direcţia administrarea contribuabililor mari Cu privire la aplicarea T.V.A. la restituirea grîului alimentar eliberat din rezervele materiale de stat potrivit Hotărîrii Guvernului nr.113 din 02.03. 2011 Conform Hotărîrii Guvernului nr. 113 din 2 martie 2011 cu privire la eliberarea grîului alimentar din rezervele materiale de stat (Monitorul Oficial nr. 31-36/140 din 04.03.2011), Agenţia Rezerve Materiale este autorizată să elibereze din rezervele materiale de stat grîu alimentar întreprinderilor de panificaţie, iar beneficiarii finali vor efectua restituirea grîului alimentar pînă la 01.09.2011.

După cum a fost menționat, pentru intentarea procesului de insolvabilitate, fie debitorul sau creditorul trebuie să depună o cerere introductivă în condițiile prevăzute de prevederile art. 9 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012. Deci, cu depunerea acestei cereri, începe prima etapă în desfășurarea procedurii de insolvabilitate.

Guvernul ungar nu va implementa măsuri de austeritate anul viitor, nu va majora taxele şi nici contribuţiile, ci, din contră, va reduce TVA pe produse din carne, a declarat ministrul economiei Mihály Varga, citat de Portfolio.hu. Performanţele economice mai bune de anul viitor fac realist obiectivul guvernului de a cheltui mai mult decât anul acesta pe sănătate, educaţie şi siguranţă socială, a explicat Varga la un post public de radio, asigurând că niciunui sector nu-i va fi mai greu în 2014 în raport cu anul acesta.

Astăzi, 29 noiembrie 2013, leul moldovenesc împlinește 20 de ani de la fondarea sa. Leul moldovenesc este moneda națională a Republicii Moldova și este compus din 100 de subunități care se numesc bani, iar codul internațional prin care este descris valuta este ISO 4217 MDL. La moment MDL se divide în 9 tipuri de bancnote și în 4 tipuri de monede.

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

Reglementările legale specifice procedurii falimentului sunt prevăzute în Capitolul IV al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2013 (în continuare – Legea). Astfel, conform prevederilor art. 2 al Legii, procedură a falimentului – procedură de insolvabilitate concursuală colectivă și egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării patrimoniului acestuia pentru acoperirea pasivului.

Declaraţia precompletată (pre-filled income tax return) este un mecanism, care e unul inovativ pentru Republica Moldova, dar destul de răspîndit în ţările Uniunii Europene. În cele ce urmează, se va efectua o analiză-expres a situaţiei la zi vizavi de oportunitatea implementării acesteia în Republica Moldova.

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 1466-XIII din 29 ianuarie 1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţii economice externe (în continuarea Lege), agenţii economici rezidenţi ai Republicii Moldova, indiferent de tipul de proprietate

Contribuabilii, cetăţenii, mass — media sunt în aşteptarea îmbunătăţirii permanente a calităţii serviciilor fiscale, ridicarea nivelului de transparenţă şi de responsabilitate, diminuarea eventualelor costuri – aşteptări, ce trebuie să fie realizate în scopul de a menţine încrederea în sistemul fiscal şi a reduce presiunea asupra contribuabililor oneşti.

La nivel macroeconomic, procedurile insolvabilităţii permit societăţii a se dispensa de intreprinderile care au devenit un balast pentru o economie sănătoasă. La nivelul unei întreprinderi, procesul de insolvabilitate poate fi varianta optimă, iar uneori şi unică alternativa de soluţionare a dificultăţilor întreprinderii, prin lichidarea acesteia sau prin aplicarea instrumentelor de depăşire a crizei şi stării de insolvabilitate. Nu sunt rare cazurile cind iniţierea procedurii de insolvabilitate se soldeaza cu revigorarea afacerii agenţilor economici.

De mai multe ori am menţionat că unele din probleme, legate de înţelegere a legislaţiei fiscale, au la bază, în primul rînd, necunoaşterea bună a standardelor performante de contabilitate, lipsa experienţei în implementarea acestor standarde. De cîţiva ani s-a declarat trecerea obligatorie sau facultativă la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF), dar eforturi consistente pentru a le cunoaşte nu depunem (autorităţi de stat, entităţi, contabili, auditori, etc). Puţină lume cunoaşte aceste standarde, luînd în consideraţie faptul că pentru o cadegorie de întreprinderi acestea sunt obligatorii pentru folosinţă. Inclusiv şi din acest motiv, nu avem răspunsuri la multe întrebări şi, ca rezultat, în unele cazuri păşim pe o pistă greşită.

În miezul crizei financiare globale, guvernele ţărilor dezvoltate şi experţii financiari internaţionali şi-au pus întrebarea cum să reglementeze activitatea băncilor, care avântându-se în speculaţii financiare cu instrumente derivate au şi provocat cea mai mare criză globală de după recesiunea din 1929. Anul trecut, pe vremea asta, G20 a renunţat la ideea de a introduce un impozit global pentru bănci, lăsând fiecare guvern să decidă ce fel de taxă să introducă. Marea Britanie, Franța, Germania şi Suedia au făcut-o deja, iar din 2012 şi Republica Moldova a anunţat introducerea unui fel de impozit pe activitatea bancară.