Potrivit art.17 alin.(10) al Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, cu modificările şi completările ulterioare, contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, potrivit naturii sau sursei de provenienţă a acestora.

Darea de seamă privind impozitul pe venit — Declaraţia cu privire la impozitul pe venit a persoanei fizice care desfăşoară activitate independentă (Forma AI17), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 2 din 9 ianuarie 2017, se prezintă nu mai târziu de 25 martie a anului următor perioadei fiscale de declarare. Potrivit art.3 din Legea nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior, prin comerțul cu amănuntul se subânțelege activitate desfășurată de comercianții care vând produse direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora (consumul final.)

Potrivit art. 6 din Legea nr.22 din 23.02.2018

Pentru determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit din activitate pentru perioada fiscală 2018, Întreprinzătorul individual (numărul de salariaţi până la 3 persoane) prezintă darea de seamă unificată distinct, după cum urmează:

În luna martie 2018 am plecat în concediu de maternitate, am primit indemnizațiile și am utilizat scutirile personale pentru anul întreg (suma de 11280 lei). După punerea în aplicare a Legii nr. 178 și divizarea anului pe perioade fiscale, în cazul meu pot aparea obligatii fiscale suplimentare? Ce trebuie sa întreprind ca sa nu încalc prevederile legislației?

În luna martie o angajată, din cei 12 ai SRL, și-a luat concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani. La determinarea obligației fiscale pentru taxa pentru amenajarea teritoriului, acesta se va include în baza de calcul?

În practică entitățile se confruntă cu multiple întrebări, precum: • Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot sa conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și: − trebuie să includem în politici contabile proceduri contabile interne, precum aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizare si administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; − normele de pierderi stabilite și adoptate;

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (asigurare RCA) este cel mai utilizat produs de asigurare din RM, ceea ce se explică prin faptul că, în primul rând, acestea sunt asigurări obligatorii pe teritoriul țării, dar și prin numărul semnificativ al accidentelor auto ce se soldează cu pagube și vătămări corporale. Asigurările RCA reprezintă un mijloc de protecție a populației în cazul celor mai frecvente accidente și au ca scop acoperirea prejudiciului produs de persoana asigurată unor terțe persoane, în condițiile în care acesta se face responsabil potrivit legislației. Spre deosebire de asigurările de bunuri, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA intervine și o a treia persoană - terțul păgubit.

Potrivit noțiunii expuse la art.2 din Legea nr.22 din 23.02.2018

Cadrul legal ce reglementează activitatea agenţilor economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar este completat de următoarele acte legislative și normative: a) Hotărârea Guvernului nr. 815 din 2 august 2005 cu privire la regularizarea traficului de mărfuri şi servicii ce constituie obiectul activităţii de comerţ exterior al Transnistriei, precum şi furnizarea de către aceştia a reţelelor şi a serviciilor de comunicaţii electronice; b) Hotărârea Guvernului nr. 1001 din 19 septembrie 2001 cu privire la declararea mărfurilor de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova; c) Codul fiscal.

Pe parcursul anului 2019, o persoană fizică a efectuat o donație sub formă de mijloace bănești în folosul altei persoane fizice mărimea căreia depășește venitul impozabil obținut în perioada de declarare. Ce obligații fiscale apar în cazul dat?Care este corectitudinea reflectării acesteia în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit?

— Domnule Coceban, Î.S. „Fiscservinform” împlinește anul acesta 9 ani de activitate, 9 ani de când sunteți administratorul acestei entități. Poate că nu este o perioada foarte mare, însă una foarte importantă din punct de vedere strategic și chiar al impunerii pe piața IT din Moldova. Spuneți-ne, cum au fost acești ani, care este viziunea dumneavoastră asupra evoluției activității întreprinderii?

Un cetățean al RM activează, în baza unui contract individual de muncă, peste hotarele acesteia și regulat efectuează transferuri bancare unei persoane fizice ce se află în RM, în mărime ce depășește 100 000 lei anual. Urmează oare a fi impozitate suplimentar în RM transferurile date? Pentru a determina existența obligației aferente impozitului pe venit pentru sumele care sunt transferate, este necesar de a ține cont de principiile de bază pentru subiectul și obiectul de impunere.

Primul bilanț al activității noii instituții publice „Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe” (CTIF), create în anul 2018 în contextul reformei administrației publice promovate de Guvern prin fuziunea a trei întreprinderi de stat – „Fintehinform”, „Fiscservinform” și „Vamservinform”, precum și principalele priorități ale acesteia pentru anul 2019, au fost consemnate de directorul CTIF, Corneliu Jaloba, într-un interviu publicat pe portalului curentul.md. Potrivit directorului CTIF, în cele cinci luni de activitate (reorganizarea și fuziunea întreprinderilor menționate a fost finalizată la 1.08.2018) instituția a reușit să obțină două rezultate importante: a asigurat continuitatea în

În primele 4 luni ale anului 2019, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 12 014,2 mil. lei, inclusiv 11 894,0 mil. lei venituri generale și colectate și 120,2 mil. lei — veniturile proiectelor finanțate din surse externe. Astfel, potrivit informației publicate de Ministerul Finanțelor, comparativ cu perioada similară a anului 2018, veniturile sunt mai mari cu 8,6% ca urmare a creșterii veniturilor generale și colectate cu 8,4% și veniturilor proiectelor finanțate din surse externe — cu 34,2 %.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.

Până la înregistrarea proiectului de act normativ de către Cancelaria de Stat, varianta iniţială a acestuia, în cazul proiectelor care conţin reglementări cu impact asupra bugetului public naţional sau a unor componente din cadrul bugetului, se consultă cu Ministerul Finanțelor. Cancelaria de Stat propune spre consultare un proiect de hotărâre a Executivului ce prevede modificări în unele acte normative. Documentul are drept scop asigurarea cadrului normativ pentru implementarea Hotărârii Guvernului nr.23/2019 „Cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative”, care urmează să intre în vigoare la 19 iulie 2019.

Abonamentul CLASSIC, la prețul de 999 lei,Vă asigură forma tradițională de informare a contabililor, auditorilor, managerilor și economiștilor despre prevederile legislației din domeniul gestionării afacerilor, precum și explicații necesare aplicării corecte a normelor în vigoare.

Contractul de locațiune este obiect al dreptului civil

Potrivit prevederilor art. 83 alin. (5) din Codul fiscal