Volumul vânzărilor Sudzucker Moldova în 2013 a constituit 959 mil. lei, ceea ce este cu 50 mil. mai puţin faţă de anul precedent. Iar profitul brut din vânzări a fost cu 90 de milioane de lei mai mic decât în 2012. În consecinţă, pentru prima dată în ultimii cinci ani, compania a înregistrat pierderi de 4,9 mil. lei.

Premierul britanic David Cameron a făcut vineri un apel la adresa liderilor europeni să nu împiedice proiectele pentru gaze de şist cu reglementări împovărătoare, avertizând că investitorii în energie vor merge în caz contrar în alte părţi ale lumii, relatează Financial Times. Cameron a spus la Forumul Economic Mondial de la Davos că Europa are nevoie să înveţe din lecţiile Americii, unde exploatarea gazelor de şist a redus preţurile energiei destinate industriei, încurajând companiile să creeze locuri de muncă în Statele Unite.

Deşi Banca Naţională a Moldovei (BNM) a anunţat pentru astăzi un curs oficial de 18.1129 lei pentru un euro şi 13.0679 lei pentru un dolar, experţii afirmă că este vorba de o creştere temporară şi e cauzată de evoluţia euro pe piaţa internaţională. Astfel, marţi, 31 decembrie, cursul oficial nu va fi mai mare de 17.90 lei pentru un euro, prognozează doctorul în economie Sveatoslav Mihalache, expert financiar la Financial Brains, citat de Moldpres.

Grecia este în grafic pentru încheierea acordului de bailout cu UE şi FMI anul viitor şi nu va mai avea nevoie de noi împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale, potrivit premierului Antonis Samaras, citat de CNBC. "În 2014, Grecia va intra din nou pe pieţele financiare şi va începe revenirea la normalitate. În noul an, datoria Greciei va fi declarată oficial viabilă, astfel că nu va fi nevoie de noi împrumuturi şi noi acorduri de bailout", a afirmat Samaras luni seară, într-o intervenţie televizată.

Experimentul autorităţilor lo­ca­le din Tallinn, capitala Es­to­niei, cu o populaţie de 430.000 de locuitori şi cunoscută ca oraş inovator, de a face trans­portul public gratuit decurge deja de un an, pe­rioadă în care a mărit baza de impo­zitare, a decongestionat traficul în marile in­ter­secţii, a înregistrat succes notabil mai ales în car­tierele sărace, însă nu a reuşit să descu­rajeze şoferii să folosească maşinile.

Numărul europenilor care nu mai doresc să folosească sau să adopte moneda euro este în creștere, pe fondul crizei economice care s-a agravat inclusiv din cauza uniunii monetare. Întrebat ce i-ar răspunde acestei categorii de populație din UE, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi sare în apărarea monedei europene. „Le-aș spune că euro este fundamentul viitorului nostru”, a declarat Mario Draghi, recent, într-un interviu acordat publicației franceze „Journal du Dimanche”.

România va primi fonduri de 110 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) în baza unui împrumut pentru acoperirea contribuţiei bugetului de stat la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) aferentă perioadei iulie 2013 — decembrie 2015, a anunţat Ministerul Finanţelor Publice. Împrumutul a fost semnat la 24 decembrie de ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, şi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, din partea statului român, iar din partea BEI de către şeful biroului din România, Flavio Schiavo Campo de Gregorio, şi Stella Renita, consilier juridic.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a îndemnat Banca Centrală Euro­peană să ia în considerare aducerea dobânzilor în teritoriul negativ întrucât riscul deflaţionist din zona euro repre­zintă o ameninţare pentru eco­nomia globală. FMI a subliniat că revenirea din recesiune a economiei globale a fost dezamăgitor de slabă şi a cerut ţărilor dezvoltate şi celor în curs de dezvoltare să îşi intensifice cooperarea pentru a susţine creşterea economică şi stabilitatea financiară.

Încasările Greciei din turism vor creşte anul următor cu 13%, la nivelul record 13 miliarde de euro, estimează principala organizaţie a companiilor elene de profil, sporind astfel şansele economiei de a ieşi din recesiune în 2014, conform aşteptărilor guvernului şi instituţiilor internaţionale. Prerezervările pentru sezonul de vară din Marea Britanie au crescut cu 10%, indicând un număr mai mare de turişti anul următor, a declarat şeful organizaţiei, Andreas Andreadis, pentru agenţia Reuters, citată de cotidianul elen Kathimerini.

Inegalitatea tot mai mare dintre veniturile bogaţilor şi cele ale săracilor reprezintă cel mai mare pericol pentru economia mondială în următorii ani, avertizează Forumul Economic Mondial (WEF). „Prăpastia permanentă dintre veniturile celor mai bogaţi cetăţeni şi ale celor mai săraci este văzută ca fiind pericolul cu cea mai mare probabilitate să producă pagube serioase la nivel global în următorii zece ani“, se arată într-un raport al Forumului publicat înaintea summitului care se va desfăşura între 22 şi 25 ianuarie în exclusivista staţiune montană elveţiană Davos.

Băncile europene încep să caute din nou oportunităţi de achiziţii pentru a se extinde la nivel internaţional, chiar dacă resimt încă efectele crizei financiare, potrivit cotidianului Wall Street Journal. Şefii unor bănci din Spania şi Italia, ţări afectate puternic de criza economică, au anunţat că au în vedere posibile preluări în străinătate. În Franţa, oficiali ai băncii centrale au transmis, în conversaţii private, instituţiilor de credit să analizeze posibile achiziţii în sudul Europei, a declarat o sursă apropiată situaţiei, citată de Wall Street Journal.

Spania a înregistrat creştere economică de 0,1% în trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul al doilea, după doi ani de recesiune, potrivit estimărilor băncii centrale de la Madrid, citate de Bloomberg. Revenirea economiei pe creştere oferă un nou sprijin eforturilor premierului Mariano Rajoy de a reduce deficitul bugetar şi rata foarte ridicată a şomajului, de circa 26%. Raportat la trimestrul al treilea de anul trecut, PIB a scăzut cu 1,2%. Datele prezentate de Banca Spaniei sunt preliminare şi au fost anticipate de analiştii consultaţi de Bloomberg.

Guvernul şi coaliţia de guvernare au adoptat pentru anul fiscal 2014-2015, care va începe la 1 aprilie, un proiect de buget care presupune cheltuieli de 95.880 miliarde yeni (921 miliarde de dolari), potrivit ministrului de Finanţe Taro Aso, citat de Bloomberg. Necesarul de finanţare estimat pentru anul viitor a fost redus uşor, la aproximativ 396 miliarde de dolari.

Bulgarii cu venituri mai mici decât salariul minim vor primi înapoi la începutul anului 2015 taxele plătite statului pe parcursul anului 2014, a declarat premierul bulgar, Plamen Oreşarski, citat de Novinite. Salariul minim din Bulgaria va creşte anul următor la 340 de leva pe lună (174 euro).

Jumătate dintre companiile din Grecia înregistrează întârzieri în privinţa salariilor, iar peste un milion de angajaţi sunt neplătiţi de cel puţin o lună, arată un studiu realizat de un institut al Confederaţiei Generale a Angajaţilor Eleni. "Fenomenul angajaţilor neplătiţi a început să se accelereze în toamna anului trecut. La început a fost o lună, apoi două, trei şi chiar până la un an", a declarat un oficial al Ministerului Muncii din Grecia, citat de cotidianul elen Kathimerini.

Uniunea Europeană intenţionează să facă recomandări «minime» privind folosirea fracturării hidraulice pentru forajele de petrol şi gaze la zăcămintele de şist, tehnologie controversată care a adus Statele Unite aproape de independenţa energetică, potrivit unui proiect obţinut de Bloomberg.

Australia riscă să se confrunte cu o închidere forțată a administrațiilor sale, așa cum s-a întâmplat în SUA în această toamnă, dacă opoziția laburistă refuză să ridice plafonul autorizat al datoriei, a avertizat joi trezorierul australian Joe Hockey, citat de AFP. Plafonul actual al datoriei este de 300 milioane de dolari australieni (208 milioane de euro) și acest prag va fi atins la 12 decembrie, potrivit trezorierului noului guvern conservator al Australiei.

Guvernul elveţian a autorizat mai multe bănci să coopereze cu autorităţile din Statele Unite în ceea ce priveşte informaţii privind conturile clienţilor americani, o nouă concesie a executivului de la Berna în disputa cu Washingtonul privind evaziunea fiscală. "Consiliul Federal a dat mai multor bănci autorizaţie să coopereze. Băncile sunt încurajate să analizeze serios participarea lor la acest program şi să ia decizii în timp util", potrivit unui comunicat al guvernului eveţian, citat de Bloomberg.

Autorităţile elveţiene au cerut băncilor să lase deoparte eventualele semne de întrebare şi să adere la programul de cooperare voluntară cu guvernul SUA în ceea ce priveşte identificarea americanilor presupus evazionişti cu conturi în Elveţia, transmite Bloomberg, citată de www.realitatea.net Autoritatea de reglementare financiară din Elveţia a cerut băncilor să decidă până luni, 9 decembrie, dacă vor participa la prima etapă a progamului convenit de guvernul de la Berna şi Departamentul Justiţiei de la Washington, informează Mediafax.

Evaziunea fiscală are o dimensiune foarte ridicată în România, reprezentând 13,8% din PIB în anul 2012, iar dacă ţara ar colecta impozitele şi taxele pe care le are la maxim, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB peste media europeană, conform calculelor Consiliului Fiscal pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică al Romaniei.