Experimentul autorităţilor lo­ca­le din Tallinn, capitala Es­to­niei, cu o populaţie de 430.000 de locuitori şi cunoscută ca oraş inovator, de a face trans­portul public gratuit decurge deja de un an, pe­rioadă în care a mărit baza de impo­zitare, a decongestionat traficul în marile in­ter­secţii, a înregistrat succes notabil mai ales în car­tierele sărace, însă nu a reuşit să descu­rajeze şoferii să folosească maşinile.

Numărul europenilor care nu mai doresc să folosească sau să adopte moneda euro este în creștere, pe fondul crizei economice care s-a agravat inclusiv din cauza uniunii monetare. Întrebat ce i-ar răspunde acestei categorii de populație din UE, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi sare în apărarea monedei europene. „Le-aș spune că euro este fundamentul viitorului nostru”, a declarat Mario Draghi, recent, într-un interviu acordat publicației franceze „Journal du Dimanche”.

România va primi fonduri de 110 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) în baza unui împrumut pentru acoperirea contribuţiei bugetului de stat la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) aferentă perioadei iulie 2013 — decembrie 2015, a anunţat Ministerul Finanţelor Publice. Împrumutul a fost semnat la 24 decembrie de ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, şi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, din partea statului român, iar din partea BEI de către şeful biroului din România, Flavio Schiavo Campo de Gregorio, şi Stella Renita, consilier juridic.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a îndemnat Banca Centrală Euro­peană să ia în considerare aducerea dobânzilor în teritoriul negativ întrucât riscul deflaţionist din zona euro repre­zintă o ameninţare pentru eco­nomia globală. FMI a subliniat că revenirea din recesiune a economiei globale a fost dezamăgitor de slabă şi a cerut ţărilor dezvoltate şi celor în curs de dezvoltare să îşi intensifice cooperarea pentru a susţine creşterea economică şi stabilitatea financiară.

Încasările Greciei din turism vor creşte anul următor cu 13%, la nivelul record 13 miliarde de euro, estimează principala organizaţie a companiilor elene de profil, sporind astfel şansele economiei de a ieşi din recesiune în 2014, conform aşteptărilor guvernului şi instituţiilor internaţionale. Prerezervările pentru sezonul de vară din Marea Britanie au crescut cu 10%, indicând un număr mai mare de turişti anul următor, a declarat şeful organizaţiei, Andreas Andreadis, pentru agenţia Reuters, citată de cotidianul elen Kathimerini.

Inegalitatea tot mai mare dintre veniturile bogaţilor şi cele ale săracilor reprezintă cel mai mare pericol pentru economia mondială în următorii ani, avertizează Forumul Economic Mondial (WEF). „Prăpastia permanentă dintre veniturile celor mai bogaţi cetăţeni şi ale celor mai săraci este văzută ca fiind pericolul cu cea mai mare probabilitate să producă pagube serioase la nivel global în următorii zece ani“, se arată într-un raport al Forumului publicat înaintea summitului care se va desfăşura între 22 şi 25 ianuarie în exclusivista staţiune montană elveţiană Davos.

Băncile europene încep să caute din nou oportunităţi de achiziţii pentru a se extinde la nivel internaţional, chiar dacă resimt încă efectele crizei financiare, potrivit cotidianului Wall Street Journal. Şefii unor bănci din Spania şi Italia, ţări afectate puternic de criza economică, au anunţat că au în vedere posibile preluări în străinătate. În Franţa, oficiali ai băncii centrale au transmis, în conversaţii private, instituţiilor de credit să analizeze posibile achiziţii în sudul Europei, a declarat o sursă apropiată situaţiei, citată de Wall Street Journal.

Spania a înregistrat creştere economică de 0,1% în trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul al doilea, după doi ani de recesiune, potrivit estimărilor băncii centrale de la Madrid, citate de Bloomberg. Revenirea economiei pe creştere oferă un nou sprijin eforturilor premierului Mariano Rajoy de a reduce deficitul bugetar şi rata foarte ridicată a şomajului, de circa 26%. Raportat la trimestrul al treilea de anul trecut, PIB a scăzut cu 1,2%. Datele prezentate de Banca Spaniei sunt preliminare şi au fost anticipate de analiştii consultaţi de Bloomberg.

Guvernul şi coaliţia de guvernare au adoptat pentru anul fiscal 2014-2015, care va începe la 1 aprilie, un proiect de buget care presupune cheltuieli de 95.880 miliarde yeni (921 miliarde de dolari), potrivit ministrului de Finanţe Taro Aso, citat de Bloomberg. Necesarul de finanţare estimat pentru anul viitor a fost redus uşor, la aproximativ 396 miliarde de dolari.

Bulgarii cu venituri mai mici decât salariul minim vor primi înapoi la începutul anului 2015 taxele plătite statului pe parcursul anului 2014, a declarat premierul bulgar, Plamen Oreşarski, citat de Novinite. Salariul minim din Bulgaria va creşte anul următor la 340 de leva pe lună (174 euro).

Jumătate dintre companiile din Grecia înregistrează întârzieri în privinţa salariilor, iar peste un milion de angajaţi sunt neplătiţi de cel puţin o lună, arată un studiu realizat de un institut al Confederaţiei Generale a Angajaţilor Eleni. "Fenomenul angajaţilor neplătiţi a început să se accelereze în toamna anului trecut. La început a fost o lună, apoi două, trei şi chiar până la un an", a declarat un oficial al Ministerului Muncii din Grecia, citat de cotidianul elen Kathimerini.

Uniunea Europeană intenţionează să facă recomandări «minime» privind folosirea fracturării hidraulice pentru forajele de petrol şi gaze la zăcămintele de şist, tehnologie controversată care a adus Statele Unite aproape de independenţa energetică, potrivit unui proiect obţinut de Bloomberg.

Australia riscă să se confrunte cu o închidere forțată a administrațiilor sale, așa cum s-a întâmplat în SUA în această toamnă, dacă opoziția laburistă refuză să ridice plafonul autorizat al datoriei, a avertizat joi trezorierul australian Joe Hockey, citat de AFP. Plafonul actual al datoriei este de 300 milioane de dolari australieni (208 milioane de euro) și acest prag va fi atins la 12 decembrie, potrivit trezorierului noului guvern conservator al Australiei.

Guvernul elveţian a autorizat mai multe bănci să coopereze cu autorităţile din Statele Unite în ceea ce priveşte informaţii privind conturile clienţilor americani, o nouă concesie a executivului de la Berna în disputa cu Washingtonul privind evaziunea fiscală. "Consiliul Federal a dat mai multor bănci autorizaţie să coopereze. Băncile sunt încurajate să analizeze serios participarea lor la acest program şi să ia decizii în timp util", potrivit unui comunicat al guvernului eveţian, citat de Bloomberg.

Autorităţile elveţiene au cerut băncilor să lase deoparte eventualele semne de întrebare şi să adere la programul de cooperare voluntară cu guvernul SUA în ceea ce priveşte identificarea americanilor presupus evazionişti cu conturi în Elveţia, transmite Bloomberg, citată de www.realitatea.net Autoritatea de reglementare financiară din Elveţia a cerut băncilor să decidă până luni, 9 decembrie, dacă vor participa la prima etapă a progamului convenit de guvernul de la Berna şi Departamentul Justiţiei de la Washington, informează Mediafax.

Evaziunea fiscală are o dimensiune foarte ridicată în România, reprezentând 13,8% din PIB în anul 2012, iar dacă ţara ar colecta impozitele şi taxele pe care le are la maxim, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB peste media europeană, conform calculelor Consiliului Fiscal pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică al Romaniei.

Începînd cu 1 iulie, curent, Casa Naţională de Asigurări Sociale a intervenit cu propuneri către Centrul de Guvernare Electronică pentru a examina posibilitatea de eliberare a semnăturilor digitale fără plată.

Cultura şi creaţia — muzică, teatru, cinema, cărţi, televiziune, radio, presă, arte şi jocuri video — generează în Franţa o cifră de afaceri mai mare decât cele generate de industria automobilului şi de industria produselor de lux, potrivit unui studiu publicat joi. Cifra de afaceri directă generată de industriile culturale şi creative (ICC) din Franţa este de 61,4 miliarde de euro, depăşind astfel industria automobilului, care generează 60,4 miliarde de euro şi de industria luxului, care generează 52,5 miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat de cabinetul Ernst & Young, pe baza datelor din anul 2011.

Elvetia va organiza un referendum in urma caruia va decide stabilirea unui venit de baza pentru toti adultii din tara, intr-o incercare de a pune capat inegalitatii financiare care s-a facut resimtita in urma crizei, titreaza Reuters.

Cele mai multe state UE au implementat deja cote reduse la TVA pentru serviciile de restaurant si transport la achizitionarea pachetelor turistice, a declarat, joi, Dan Badia, partener Deloitte Tax, cu ocazia unei conferinte. ,,Germania si Franta au introdus, din 2009, TVA redusa la serviciile conexe din turism si mediul de afaceri a inregistrat o crestere a business-ului. Un studiu efectuat recent pentru Marea Britanie a relevat o crestere a activitatii in turism dupa adoptarea unei astfel de masuri. De altfel, Directiva TVA prevede posibilitatea aplicarii cotelor reduse pentru aceste categorii de servicii', a precizat Dan Badia, citat de Agerpres.