Deși instituțiile responsabile au depus eforturi pentru realizarea obiectivelor asumate în gestionarea mijloacelor Fondului Național pentru Dezvoltare Regională, totuși, sistemul actual de implementare și monitorizare a proiectelor de dezvoltare regională necesită acțiuni imperative de îmbunătățire, se menționează în Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului performanței Fondului. Potrivit documentului, procedurile de audit realizate au identificat probleme și deficiențe în gestionarea mijloacelor Fondului, care au afectat eficacitatea gestionării mijloacelor alocate, precum și atingerea obiectivelor și indicatorilor propuși în cadrul proiectelor.

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 7 august curent (nr.199- 204) a fost publicată Legea nr. 142/2020 pentru modificarea Legii nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (în continuare - Legea nr 142/2020”).

Municipiile Edineț, Soroca, Ungheni, Orhei, Cahul, Comrat care, conform unor studii, posedă potențialul necesar de a deveni motoare ale creșterii economice la nivel național și regional, vor beneficia de un program de suport în dezvoltarea regională.   Pe agenda ședinței secretarilor generali din 23 iulie curent a fost inclus proiectul  cu privire la aprobarea Programului Național de dezvoltare a orașelor-poli de creștere în Republica Moldova.

Investitorii străini în continuare manifestă interes pentru efectuarea investițiilor în țara noastră. Această idee este enunțată în cadrul panelurilor de discuții ce au loc la Moldova Business Week 2019. Republica Moldova, poziționată în clasamentul ”Doing Business 2020” pe locul 48 din 190 de țări, are un rating mai mare decât Ucraina, Belarus, Croația, Italia. Cea mai bună poziție – 13, Moldova o ocupă la capitolul inițierea afacerii și înregistrarea proprietății. De asemenea, se clasează pe locul 33 la capitolul plata taxelor și pe locul 38 la comerțul transfrontalier. În domeniul executării contractelor, țara noastră a urcat de pe poziția 69 pe 62, la plata impozitelor – de pe locul 35 la 33, iar la recunoașterea insolvenței – de la 68 la 67.

Infrastructura de producere a viitorului Parc Inovațional de Cercetare și Dezvoltare în Inginerie, deschiderea căruia este planificată în cadrul ZEL Bălți din Chișinău, va avea o hală cu o suprafață de circa 3000 m2, dar și spații de birou cu aceeași suprafață. Potrivit lui Marin Ciobanu, administratorul Zonei Economice Libere Bălți, pentru realizarea proiectului va fi contractat un credit fără dobândă bancară de 5 mil. euro pe un termen de 25 de ani, de la BIT Media, entitate a concernului austriac EEE Group. Astfel, din aceste resurse urmează a fi renovate și dotate spațiile de birou și de producere, implementate diverse programe software & hardware în cadrul planului de digitalizare în educație, dar și pentru dezvoltarea unui Program de Master comun cu partenerii austrieci în inginerie mecanică și tehnologii digitale.

Guvernul a aprobat ieri, 3 iunie 2020, inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) pentru realizarea Proiectului „Răspuns de Urgență la COVID-19 şi Suport pentru Întreprinderile Micro, Mici și Mijlocii”.

Cel de-al 300-lea rezident al ”Moldova IT Park” a primit certificatul de înregistrare. Compania «Deeplace» SRL a obținut statutul de rezident al parcului pentru tehnologia informației. Constat că numărul rezidenților este în continuă creștere. Acesta este un indicator pozitiv care contribuie la dezvoltarea industriei IT și la modernizarea economiei naționale prin digitizarea afacerilor în diverse sectoare. S-a muncit mult pentru eliminarea barierelor birocratice, la crearea facilităților și stimulentelor fiscale pentru rezidenți, iar impozitul unic în mărime de 7% motivează și mai mult companiile să se înregistreze în Moldova IT Park, a menționat ministrul Economiei și Infrastructurii Chiril Gaburici la înmânarea certificatului.

Ministerul Economiei și Infrastructurii și AGEPI au elaborat și propun pentru consultări publice modificări în Regulamentul privind obiectele de proprietate intelectuală create în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu. Amintim că acesta a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1609 în că în anul 2003 și prevede că obiectele de proprietate intelectuală (OPI) create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu urmează a fi remunerate, iar cuantumul remuneraţiei va constitui cel puţin 15% din profitul realizat sau prezumat, fiind calculat şi plătit autorului (coautorilor) nu mai târziu de sfârşitul fiecărui an de utilizare.

Vicepremierul Serghei Pușcuța a prezidat astăzi, 19 februarie 2020, prima ședință a grupului de lucru responsabil de cadrul macroeconomic, politică fiscală și cadrul resurselor, în cadrul căreia au fost discutate subiecte precum prognoza preliminară a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2021-2023, precum și propunerile de politică fiscală pentru anul 2021.

Prin intermediul Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1” gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) vor obține susținere financiară încă 27 proiecte investiționale. Valoarea totală a acestora este de 6,66 mil. lei, sumă care va contribui la atragerea în economie a circa 16,13 mil. lei investiții. Cererile beneficiarilor au fost recepționate și evaluate în regim on-line în perioada stării de urgență. Din numărul total al proiectelor acceptate spre finanțare, în mun. Chișinău activează 7 întreprinderi, câte 3 – în UTA Găgăuzia și Florești, 2 întreprinderi – în raionul Telenești și câte o întreprindere – în raioanele Fălești, Edineț, Basarabeasca, Rezina, Ocnița, Hâncești, Râșcani, Orhei, Ialoveni, Cantemir, Anenii Noi și Căușeni.

 Criza epidemiologică cauzată de COVID-19 a creat dificultăți în activitatea mediului de business, iar recuperarea sectorului va dura mai mult timp. Pentru a depăși efectele acestei crize sunt necesare eforturi comune atât din partea autorităților, partenerilor de dezvoltare, cât și mediului de afaceri.   Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) - Acordul între UE și Republica Moldova, ce urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual avantajoase, este unul din instrumentele ce oferă oportunități în dezvoltarea afacerilor.  

Reprezentanții în teritoriu ai Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) au oferit, în anul 2018, o gamă largă de servicii IT pentru mai bine de 3,2 mii de autorități și instituții publice din republică, dintre care circa 2,8 mii sunt amplasate în afara mun. Chișinău. Potrivit unui raport al Direcției prestări servicii în teritoriu din cadrul CTIF, cele mai multe servicii au vizat acordarea suportului tehnic pentru Trezoreriile regionale, Direcțiile de finanțe și instituțiile finanțate de la bugetul de stat și bugetele locale la implementarea și utilizarea modulelor Sistemului Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor.

Pentru a fi profitabila si a avea viitor, o afacere trebuie sa indeplineasca o serie de conditii esentiale: sa aiba manageri competenti, angajati dedicati, o misiune bine stabilita si sa aduca inovatii in mod constant.Dintre toate aceste conditii, una este mai mereu lasata la coada: motivarea angajatilor. In articolul urmator iti vom arata de ce este importanta aceasta conditie si cum pot managerii sa adune in jurul lor oameni motivati si sa-i pastreze asa cat mai mult timp.   A. Importanța motivării angajaților

Primăria Chișinău planifică implementarea unui program de stimulare și impulsionare a integrării tinerilor din municipiu în activitatea economică și mediul de afaceri prin susținerea și facilitarea lansării și dezvoltării afacerilor sustenabile, proiectul fiind propus pentru consultări publice. Elaborarea proiectului Programului municipal de susținere a tinerilor antreprenori a fost condiționată de conștientizarea faptului că tinerii sunt o componentă strategică a dezvoltării durabile, prin oferta pentru forța de muncă, crearea familiilor și a continuității umane. Conform datelor BNS, în mun. Chișinău în anul 2018 locuiau 264,7 mii persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, în creștere cu 23,9 mii sau 9,9% comparativ cu anul 2017.

(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și mediului a publicat Noua paradigmă a dezvoltării regionale în Republica Moldova. Aceasta a fost elaborată cu suportul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ), prin intermediul proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” (MSPL), cu suportul financiar al Ministerului German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ) și al Guvernul Suediei. Documentul ne orientează către principiul concentrării, care urmărește în mod constant trei aspecte: • Concentrarea resurselor: cea mai mare parte a resurselor sunt orientate către zonele cu cel mai mare potențial (legătura cu formula de alocare);

În Monitorul Oficial din 2 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 18 din 20 februarie 2020 pentru modificarea Legii nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni. Documentul prevede că acționarii vor avea dreptul de a introduce nelimitat puncte pe ordinea de zi a adunării generale, cu condiția ca fiecare punct să fie însoțit de o justificare, precum și de a adresa întrebări și prezenta proiecte de hotărâre pentru punctele incluse. De asemenea, legea prevede instituirea obligației societății de a răspunde în termeni stabiliți la întrebările adresate de acționari privind subiectele de pe ordinea de zi a adunării generale.

La 1 ianuarie 2021 au intrat  în vigoare modificările la Ordinul Ministerului Finanţelor 126/2017 ce ţin de aprobarea formularului tipizat IPC 21 Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (în continuare – IPC 21). Concomitent, ținând cont de modificările efectuate prin intermediul Legii nr. 60/2020 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare Legea nr. 489/1999), amintim că din noţiunea de asigurat din art.1 a fost exclusă persoana fizică (angajatul) cu obligativitatea de achitare a contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii.

Femeile antreprenoare din Republica Moldova pot obține granturi pentru afacerile orientate spre export și inovare. Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) a lansat Componenta III a Programului „Femei în Afaceri” – Suport pentru companiile în creștere – care oferă finanțare nerambursabilă de până la 1 649 000 lei.

Potrivit art. 32 din Legea nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare, situațiile financiare individuale ale entităților mijlocii și entităților mari, ale entităților de interes public, precum și situațiile financiare consolidate ale grupurilor sunt supuse auditului obligatoriu. Cele mai importante aspecte ale auditului statutar obligatoriu au fost discutate în cadrul unui seminar organizat de ATA Consult cu scopul popularizării auditului în mediul contabil. Cei circa 50 de participanți au avut ocazia să afle despre subiecții obligați să efectueze auditul, raportul auditorului, procedurile de verificare efectuate de auditor, inclusiv inventarierile și particularitățile auditului în primul an de auditare, precum și a celui de activitate al rezidenților parcului IT.