Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de astăzi, 1 decembrie, proiectul HG cu privire la aprobarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2024.

Pachetele de legi conțin prevederi ce vizează domeniile: achiziții publice, protecția consumatorilor, siguranța alimentelor, construcții și urbanism, sănătatea și securitatea în muncă, turism etc. Astfel, una din propuneri constă în

Art. 114 alin (2) lit. c) din Codul Muncii stipulează că în vechimea în muncă, care dă oferă dreptul la concediul de odihnă anual, nu se include perioada aflării în concediu neplătit cu o durată mai mare de 14 zile calendaristice. Cum se calculează aceste 14 zile, cumulativ pe an sau un concediu cu o perioadă de la 15 zile și mai mult?

Articolul 87 alin. (11) din Codul fiscal prevede că întreprinderile care se clasifică ca întreprinderi micro, mici sau mijlocii, conform criteriilor determinate în ultima zi a perioadei fiscale potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii (Legea nr. 179/2016),

Potrivit art. 68 alin. (8) și alin. (9) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice (în continuare – Legea nr. 131/2015), la achiziţia de bunuri, lucrări și servicii, autoritatea contractantă va cere ca ofertantul să prezinte, la încheierea contractului, garanţia de bună execuţie a acestuia. Garanţia de bună

Cu toate că percepția societății vizavi de activitatea unei autorități fiscale este că aceasta constă exclusiv în a încasa impozitele și taxele de la contribuabili și de a aplica sancțiuni pentru neonorarea obligațiilor fiscale, misiunea autorități fiscale este, în primul

Articolul analizează posibilitatea legală ca un contract încheiat în formă electronică la o anumită dată să producă efecte juridice de la o dată anterioară. În practică, se întâlnesc situații în care părțile doresc să semneze un contract într-o anumită zi, dar să stipuleze

Începând cu 1 ianuarie 2024, toate indemnizațiile pentru familiile cu copii se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale automat din oficiu, în baza datelor obținute de la Agenția Servicii Publice, fără ca părinții să depună o cerere online sau să se deplaseze la casa teritorială de asigurări sociale.

Modalitățile de intensificare a conlucrării interinstituționale pe domeniile de competență au fost discutate ieri, 11 aprilie, de conducerea Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal. Agenda ședinței a inclus mai multe subiecte de interes comun, precum interconexiunea sistemelor informaționale ale Serviciului Fiscal de Stat și a Serviciului Vamal, optimizarea procesului de schimb de informații și implementarea unui schimb de date operativ.

Pe parcursul anului 2023, la bugetul public național au fost acumulate venituri administrate de către Serviciul Fiscal de Stat în sumă de 64 mld. lei, ceea ce constituie o depășire a veniturilor acumulate în anul precedent cu 9 mld. lei sau cu 16,4%.

În conformitate cu art.104 lit.a) din Codul fiscal, se scutesc de T.V.A. cu drept de deducere mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv de expediţie) şi pasageri, serviciile de transport internaţional al gazelor naturale, precum şi serviciile operatorului aerodrom (aeroport), de comercializare a biletelor de călătorie în trafic internaţional,

În conformitate cu art. 131 alin. (11) din Codul fiscal, comunicarea Serviciului Fiscal de Stat (SFS) cu persoanele menţionate la art. 187 alin

Actualmente, entitățile utilizează tot mai des achitarea salariului angajaților prin intermediul cardului bancar. Pentru a înțelege procedura utilizării cardurilor bancare vom recurge la unele prevederi legale. Legea cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică nr.114/2012 reglementează

Agentul economic rezident al Republicii Moldova efectuează achitări sub formă de royalty în folosul unei entități rezidente a Marii Britanii (care ulterior își schimbă jurisdicția în Emiratele Arabe Unite) pentru dreptul de utilizare a unei mărci comerciale. Care este regimul fiscal al plăților respective? Cum urmează a fi reflectate aceste plăți în Declaraţia Forma IPC21)?

Debitorul SRL „Y”, prin Hotărârea nr. ZZZ din 25.08.2023, a fost declarat insolvabil, cu intentarea procedurii de insolvabilitate. Nefiind de acord cu Hotărârea emisă, debitorul, în data 11.09.2023, a făcut apel împotriva Hotărârii de intentare a procedurii de insolvabilitate, cu casarea integrală a acesteia. La 02.02.2024, instanţa de apel admite apelul, prin casarea integrală a Hotărârii, cu transmiterea dosarului spre rejudecare. În aceste circumstanțe apare următoarea întrebare: când survine obligația aplicării mecanismului taxării inverse cu TVA față de procurările proprietății întreprinderilor declarate în procedura de insolvabilitate?

Din 1 ianuarie anul 2024 Serviciul Vamal va fi în drept să acorde debitorului facilități de plată, altele decât amânarea plății conform/1 art.113 din Codul vamal nr. 95/2021 (CV), sub rezerva constituirii unei garanții.

Fie că este stabilit de lege, act judecătoresc sau de contractul dintre părți, de respectarea termenului depinde realizarea dreptului sau executarea corespunzătoare a obligației. În continuare vom prezenta principiile generale și regulile prevăzute de lege care urmează a fi respectate la calcularea termenelor.

Persoana juridică din Republica Moldova este fondator al persoanei juridice din România. Persoana juridică din România a obținut profit în anul 2023, a calculat și a achitat dividende persoanei juridice din RM. Persoana juridică din RM a primit la contul curent dividendele din România. Cum urmează să contabilizeze persoana juridică din RM dividendele primite?

Este cunoscut că, începând cu anul 2024, entitățile care au avut tranzacții atât locale , cât și transfrontaliere efectuate cu persoanele afiliate cu o valoare totală pe parcursul unei perioade fiscale, calculată prin însumarea valorii tranzacțiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, fără TVA, egală sau mai mare de 20 000 000 lei, dar care nu depășește pragul stabilit la alin. (2),

La data de 9 februarie 2024 a fost publicat cadrul secundar privind prețurile de transfer (Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 9 din 26 ianuarie 2024). Pe lângă alte aspecte importante, acest document normativ stabilește modalitatea în care autoritățile fiscale vor controla dacă prețurile stabilite între persoanele afiliate se desfășoară la nivelul pieței.