Art.61 alin. 1 din Codul de executare1 al RM (în continuare – CE) prevede că, executorul judecătoresc poate refuza intentarea procedurii de executare și stabilește condițiile în care executorul utilizează acest drept. La Curtea Constituțională (CC) a fost depusă o sesizare, prin care a fost solicitată examinarea constituționalității acestei sintagme. Instanța, prin Hotărârea nr.22 din 08.10.2019, a declarat sesizarea admisibilă, având în vedere că termenul „poate" din art. 61 alin. (1) din CE se referă la o pretinsă putere discreționară a executorului judecătoresc de a refuza sau nu intentarea procedurii de executare și că instanța va aplica aceste dispoziții din CE, mai exact în situația în care va determina dacă executorul a intentat în mod corect procedura respectivă.

Serviciul Vamal asigură că operațiunile de vămuire a bunurilor livrate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale vor fi mai sigure, dar și mai rapide. Autoritatea vamală, cu sprijinul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, a elaborat mecanismul de declarare prealabilă a coletelor livrate prin poșta rapidă. Noul sistem este prevăzut pentru procesarea prealabilă a trimiterilor poștale internaționale. Potrivit instrucțiunii elaborate și prezentate în cadrul unei ședințe care a avut loc zilele trecute, noul mecanism va funcționa în baza schimburilor de informații dintre organul vamal și operatorii poștali.

În cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și entităților din subordine, controlul intern managerial fie nu a fost instituit, fie se regăsește la etapa de implementare, se menționează în Raportul auditului rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului încheiate la 31 decembrie 2018. În Monitorul Oficial din 14 iunie curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr. 32 din 24.04.2019 cu privire la raportul menționat. Potrivit documentului, concluzia este confirmată prin: neconstituirea grupurilor de lucru și nedesemnarea persoanelor responsabile în acest sens, neidentificarea și neinițierea descrierii proceselor operaționale, nedefinirea și nedescrierea unor proceduri, acțiuni de control, lipsa procedurilor formalizate, inclusiv a proceselor descrise ale activităților respective,

INTRODUCERE Precizări prealabile. Așa cum relatam în articolul introductiv din luna august 20181, în 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, stabilind data de intrare în vigoare la 1 ianuarie 20192. După redactarea proiectului adoptat a fost, însă, necesară aprobarea acestuia în lectură finală. Astfel, la 15 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat în a treia lectură, finală, Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 (în continuare „Legea de modernizare”).

Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3).

INCOTERMS-ul reprezintă o formă cunoscută la nivel internațional ce reglementează într-un format standardizat condițiile exacte de livrare și de primire/recepționare a mărfurilor între vânzător și cumpărător. Totodată, acesta constituie un ansamblu de reguli prin care se determină drepturile şi obligaţiile părţilor în contractul de vânzare internaţională. Alegerea unei reguli de interpretare a termenilor comerciali INCOTERMS este rodul progresului de negociere între părţi şi exprimă raportul de forţe economice dintre acestea. Pentru definirea principalelor reguli INCOTERMS, sunt luate în considerare ca punct de plecare: predarea mărfii, stabilimentul vânzătorului şi cel al cumpărătorului.

Serviciul Vamal își îmbunătățește și simplifică mecanismul de vămuire a trimiterilor poștale internaționale prin intermediul cărora sunt livrate diverse bunuri. Până la finele acestui an, instituția va implementa un modul specializat, destinat procesării prealabile a coletelor transmise prin poșta rapidă. Noul sistem va fi oferit prin intermediul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova, cu susținerea căruia sunt derulate o serie de proiecte de modernizare a activității autorității vamale.

Facilitarea comerțului și securizarea lanțului de aprovizionare internațional reprezintă o prioritate comună atât a autorităților vamale cât și agenților economici antrenați în comerțul extern. În acest scop sunt elaborate și implementate instrumente care simplifică formalitățile vamale pentru agenții economici care se conformează benevol legislației și respectă măsurile de siguranță și securitate înaintate.

Mărfurile importate/exportate pe teritoriul vamal al RM, fac obiectul unor formalități vamale, adică mărfurile trebuiesc declarate organului vamal şi supuse examinării de către funcționarii vamali în vederea asigurării respectării tuturor prevederilor legale.

Contractul sau relațiile dintre consumatorii-turiști, în general persoanele fizice, pe de o parte, și organizatorii/tur-operatorii sau intermediarii/agențiile de turism, pe de altă parte, sunt reglementate de prevederile Codului civil întrate în vigoare la 01.03.2019 (CC). Astfel, conform normelor CC, pentru a comercializa un produs sau un serviciu turistic, este obligatoriu de a fi încheiat contractul de servicii turistice/de călătorie.

Republica Moldova va realiza apropierea legislaţiei sale naţionale de actele normative ale UE în ceea ce priveşte dezvoltarea economiei, se menţionează în titlul IV, intitulat „Cooperarea economică şi alte tipuri de cooperare sectorială” din Programul Legislativ pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană pentru anul 2017, publicat în Monitorul Oficial, nr. 144-148 din 5 mai 2017.

La 31 octombrie 2018 activele EuroCreditBank au depășit 1 mld. lei. În raport cu perioada similară a anului trecut, creșterea activelor băncii a constituit 277,4 mil. lei sau 37,5%, fiind cea mai mare majorare din sistemul bancar al Moldovei, media constituind 5,1%. Totodată, portofoliul de credite și portofoliul de depozite au avut cea mai mare ascendenţă, cu o creștere de 47% și, respectiv, 63,4%. Cu referire la indicatorii generaţi pe compartimente specifice, ECB este printre liderii sectorului bancar la capitolul calității activelor, cu cea mai mică pondere a activelor neperformante raportate la fondurile proprii – 3,6%.   Despre calitatea activelor, creșterea portofoliului de credite, valorile instituționale și succesele înregistrate de bancă în ultima perioadă am discutat cu Oleg Holban, Președintele Comitetului de Conducere al BC EuroCreditBank S.A.

La 21 decembrie 2016 de către Colegiul civil al Curții de Apel a fost dispusă ridicarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) lit. d) și art. 38 alin. (4) lit. f) din Codul de executare, invocînd că acestea contravin art. 1 alin.(3), 46 alin.(1) și (2) și 54 alin. (1) din Constituţie. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia a considerat că prevederile art. 15 alin. (2) lit. d) din Codul de executare, potrivit cărora instanţa de judecată prezintă din oficiu titlul executoriu, obligă debitorul să execute hotărârea judecătorească prin intermediul executorului judecătoresc, fiind privat de posibilitatea să o execute în mod benevol.

În contextul dezvoltării în ascensiune a economiei Republicii Moldova, schimburile comerciale cu țările străine reprezintă un factor deosebit de important. Comerțul exterior (exportul și importul) al oricărei țări cuprinde comerțul cu bunuri și comerțul cu servicii. Concomitent, la realizarea schimburilor comerciale este absolut necesară atât asigurarea intereselor economice ale statului, cât și accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală.

Director general al Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie, împreună cu Claudiu Ardeleanu, director general al Direției Generale a Vămilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală din România, au convenit urgentarea definitivării termenilor de referință a proiectului privind instituirea controlului comun în punctul de trecere a frontierei Cahul-Oancea, care prevede simplificarea procedurii de trecere a frontierii, și remiterea acestuia spre aprobare Comisiei Europene.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Raportul de audit intitulat „Managementul sistemelor de supraveghere a traficului rutier”, realizat de Curtea de Conturi, a constatat că acest domeniu a prejudiciat bugetul de stat cu 23,2 mil. lei. Raportul a fost prezentat în cadrul unei ședințe publice, iar hotărârea Curții de Conturi cu privire la aprobarea acestuia a fost publicată în Monitorul Oficial, nr. 149-154 din 12 mai curent.

La 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege privind modernizarea Codului civil (CC, Cod) și modificarea și completarea unor acte legislative. După promulgare și publicare oficială, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 20191.

În prezent pe teritoriul Republicii Moldova activează 7 zone economice libere/zonele antreprenoriatului liber (în continuare ZEL), care sunt amplasate în toate regiunile țării. Accesul liber al mărfurilor în zonă, coroborat cu regimul mai liberal al impozitelor asupra profitului realizat în zonă, reprezintă premise favorabile atragerii de capital străin în zona liberă. Obiectivul articolului îl prezintă examinarea particularităților specifice aferente activității ZEL cu referire la contabilitatea și fiscalitatea acesteia.

De la 1 septembrie 2015 va fi simplificată procedura de export a mierii de albini. Anunțul a fost făcut de către Consiliul Economic al Prim-ministrului Republicii Moldova, informează Agora.