În Slovacia, fiecare bon de casă eliberat din septembrie va fi bilet participant la o loterie. Asta pentru a lupta împotriva evaziunii fiscale, a anunţat ministrul slovac al Finanţelor, citat de lepoint.fr. «Vrem astfel să îi încurajăm pe oameni să ceară bonul de casă pentru a preveni evaziunea fiscală. Mulţi nu cer decât rar bonul, fără să îşi dea seama câţi bani se pierd în economia subterană', a spus presei ministrul Peter Kazimir.

Instituţiile de credit din Grecia vor trebui să demonstreze că dispun de suficient capital pentru a rezista la încă doi ani de recesiune, variantă considerată scenariul «pesimist» în privinţa evoluţiei economiei ţării, a declarat guvernatorul băncii centrale elene, George Provopoulos.

Guvernul ungar nu va implementa măsuri de austeritate anul viitor, nu va majora taxele şi nici contribuţiile, ci, din contră, va reduce TVA pe produse din carne, a declarat ministrul economiei Mihály Varga, citat de Portfolio.hu. Performanţele economice mai bune de anul viitor fac realist obiectivul guvernului de a cheltui mai mult decât anul acesta pe sănătate, educaţie şi siguranţă socială, a explicat Varga la un post public de radio, asigurând că niciunui sector nu-i va fi mai greu în 2014 în raport cu anul acesta.

Ministrul economiei sociale din Franta, Benoit Hamon, acuza Germania ca ar cauta un avantaj incorect prin mentinerea platilor la un nivel scazut artificial. Intr-o interventie pentru BBC, acesta a cerut guvernului de la Berlin sa “joace corect” si sa mareasca salariile, pentru o competitie corecta.

Statele din zona euro trebuie să înfiinţeze un buget comun, să fie pregătite să piardă într-un anumit grad controlul asupra bugetului şi să pună la comun resursele pentru a înfiinţa un program de asigurare în caz de nevoie şi obligaţiuni comune, se arată într-un raport publicat de economiştii Fondului Monetar Internaţional (FMI), transmit AP şi Bloomberg.

Ministrul de Finanţe al Germaniei, Wolfgang Schaeuble, a recunoscut marţi, pentru prima dată, că Grecia va necesita de un al treilea pachet de ajutor financiar extern, iar o sursă din Ministerul de Finanţe de la Atena a declarat că noul pachet financiar ar putea fi mult mai mic decât precedentele.

Potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor nr.85 din 28 iunie 2014, publicat în Monitorul Oficial din 8 august 2014, a fost aprobat formularul tipizat de document primar cu regim special „Borderoul de achiziţie al laptelui” și Instrucțiunea de completare a acestuia.

Criza financiara si economica nu a fost inca depasita, desi recesiunea nu a mai crescut in unele tari europene, se arata intr-un studiu al GfK numit Climatul de consum Europa. Acesta ofera o privire de ansamblu asupra evolutiei asteptarilor privind starea economica, veniturile si dorinta de cumparare in randul consumatorilor din 12 tari europene. Oficialii europeni inca isi mai fac probleme in legatura cu criza, astfel ca, aderarea Croatiei la UE pe 1 iulie aproape ca nu a fost mentionata. Dezbaterile se ocupa din ce in ce mai mult de modul de reducere a muntilor masivi de datorii. Asupra acestei probleme, pana acum au existat doua pareri destul de diferite si ireconciliabile.

Orice modificări ale Codului Fiscal ar trebui să fie sub forma unui pachet, astfel încât impactul general să poată fi evaluat cu atenţie, Guvernul având la dispoziţie mai multe opţiuni în privinţa impozitării, pe care le poate combina în mai multe moduri, după analiza impactului, potrivit FMI. «Ce va fi important este ca orice schimbări din Codul Fiscal să vină sub forma unui pachet, astfel încât impactul general să poată fi evaluat cu atenţie. De exemplu, există în evoluţie o viziune cu privire la taxele pe proprietate. De asemenea, discutăm de impozitarea pe zona energiei. E necesară şi lărgirea bazei de contribuţii sociale, astfel încât sistemul să poată fi durabil şi sustenabil. Toate acestea sunt opţiuni diferite, care pot fi combinate de maniere diferite. Guvernul studiază impactul diferitelor combinaţii de măsuri şi noi (FMI — n.r.) suntem gata să discutăm pe tema acestor opţiuni», a declarat miercuri şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, într-o conferinţă de presă.

Pin Ordinul Ministrului Finanţelor nr. 83 din 25.06.2014 au fost operate modificări şi completări la Clasificaţia bugetară, aprobată prin Ordinul Ministrului Finanţelor nr.91 din 20 octombrie 2008. Paragrafului 20 “Impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător reţinut la sursa de plată” din capitolul 111.00 „Impozite pe venit”, începînd cu 4 iulie 2014 s-a redenumit în „111.20 „Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată”.

Atragerea clienţilor ţine de fiecare antreprenor în parte, de fiecare companie, însă, de multe ori, investitorii te întreabă cum poţi să atingi anumite graniţe în ceea ce priveşte numărul lor. Te întreabă cum poţi obţine 100, 1.000 sau 10.000 de clienţi. Primul pas în această situaţie este înţelegerea nevoilor clienţilor. Trebuie realizate două seturi complet diferite prin care le poţi potoli «setea».

Băncile din zona euro se împrumută reciproc pentru prima dată după izbucnirea crizei economice mondiale la dobânzi mai mari decât cele de referinţă stabilite de Banca Centrală Europeană (BCE), ceea ce sugerează că acestea revin la comportamentul de dinaintea crizei chiar dacă economia a rămas vulnerabilă. Nivelul mai ridicat al do­bânzilor creditelor inter­bancare poate fi un semn de normalizare din perspectiva unei economii în fază de recuperare, însă riscă să majoreze prea rapid costurile de finanţare pentru com­panii şi gospodării, ceea ce ar pune în pericol revenirea economică, scrie Bloomberg.

România: Ministerul Finanţelor a identificat 70 de taxe care doar creează un hăţiş birocratic şi pot fi eliminate într-o singură zi fără a afecta bugetul de stat, urmând să fie promovat un act normativ pentru eliminarea acestora, a anunţat premierul Victor Ponta, în şedinţa de Guvern. „Am găsit 70 de taxe pe care le putem scoate într-o singură zi fără să sufere bugetul de stat, dar care ne ajută să nu mai înnebunim oamenii cu 70 de proceduri şi 70 de drumuri birocratice“, a spus Victor Ponta, adăugând, într-o discuţie cu ministrul Finanţelor, că el crede că mai pot fi găsite încă 30-40 taxe care pot fi eliminate.

Criza economică globală a impus economiștii teoreticieni și guvernele multor țări să-și revizuiască concepțiile de dezvoltare economică, iar țările nordice le-au atras atenția ca un model fiabil de urmat. Ele au construit state sociale, care, în același timp, au făcut față relativ ușor crizei financiare, declanșate în 2008 în SUA. Moldova nu este o excepție, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat beneficiind de expertiza danezului Peter Menhard, consultant al Misiunii Uniunii Europene la nivel înalt pentru suport în politici (www.euhlpam.org), pe parcursul ultimilor trei ani. Unul din studiile lui Peter Menhard se referă la sistemul fiscal din Danemarca și experiențele ce ar putea fi utile Republicii Moldova. Studiul a fost publicat în ediția din luna martie a.c. a „Moldova Economic Trends”.

În miezul crizei financiare globale, guvernele ţărilor dezvoltate şi experţii financiari internaţionali şi-au pus întrebarea cum să reglementeze activitatea băncilor, care avântându-se în speculaţii financiare cu instrumente derivate au şi provocat cea mai mare criză globală de după recesiunea din 1929. Anul trecut, pe vremea asta, G20 a renunţat la ideea de a introduce un impozit global pentru bănci, lăsând fiecare guvern să decidă ce fel de taxă să introducă. Marea Britanie, Franța, Germania şi Suedia au făcut-o deja, iar din 2012 şi Republica Moldova a anunţat introducerea unui fel de impozit pe activitatea bancară.

Euro este prea puternic, prea german, în loc să fie un pic mai italian sau francez, a declarat ministrul industriei din Franţa, Arnaud Montebourg, într-un apel către Banca Centrală Europeană (BCE) pentru deprecierea monedei, care ar face companiile europene mai competitive la nivel global.

Dl Seibold, director al Proiectului BRITE, are peste douăzeci ani de experiență practică și realizări importante în calitate de consultant internațional și director de program în facilitarea comerțului, drept comercial și reforma cadrului de reglementare, dezvoltarea sectorului privat, advocacy și dialogul public-privat. El are o experiență vastă în gestionarea și administrarea proiectelor de dezvoltare multi-disciplinare și multi-statale finanțate de USAID; este un lider de echipă dinamic și mentor. Experiența sa de lucru pe plan internațional include Cisiordania / Gaza, Rusia, Ucraina, Kazahstan, Republica Kîrgîzstan, Tadjikistan, Uzbekistan și Germania.

Salutări, dragi cititori! Astăzi noi o să continuăm să extindem cunoștințele noastre în domeniul sistemelor de automatizare a evidenței contabile 1С. Acum o să studiem componentul Documente în sistemul 8.Х, o să evaluăm principiile și metodele de lucru cu documente.

Stimati cititori, tinem sa va prezentam lista întreprinderilor supuşi verificării de către Inspecţia muncii în trimestrul III 2014

Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii şi se clasifică: a) în dependenţă de valuta în care sunt exprimate: mijloacele băneşti în valută naţională;mijloace băneşti în valută străină;b) în dependenţă de locul păstrării şi forma de existenţă: