Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.   În articolul „Patrimoniul public transmis în gestiune (economică, delegată), comodat și alte forme de folosință.

În conformitate cu modificările operate la art. 5 din Codul fiscal (CF) prin Legea nr. 257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, noțiunile de reprezentanță permanentă și reprezentanța entității nerezidente au următorul conținut: pct. 15) din art. 5 al CF definește noțiunea de reprezentanţă permanentă ca loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfășoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în RM, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

Pentru a asigura o administrare eficientă a contribuțiilor obligatorii la Fondul viei și vinului (FVV) pentru perioada anilor 2020 și 2021 de către entitățile economice, în acest articol vom examina principalele aspecte aferente procesului respectiv, printre care reglementarea modalității de trecere în cont a obligațiilor achitate, necesitatea ajustării dărilor de seamă prezentate în anul 2020, precum și necesitatea ajustării Declarației cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscală 2019 (forma VEN 12).

Activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) este orientată spre realizarea obiectivelor ce-i revin din Planul anual de acțiuni şi din prevederile legislației1 din domeniul muncii, securității și sănătății în muncă, întreprinde activități de inspecție în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din domeniul competențelor atribuite autorității.   ISM poate realiza:              control planificat, efectuat conform planului anual al controalelor, în baza analizei și evaluării conform criteriilor de risc;

Comisia Națională a Pieței Financiare a emis Ordonanța nr. 39/5-O, care a intrat în vigoare la 6 iulie 2021 și prevede dispunerea controlului privind respectarea cerințelor prudențiale, în speță în materie de adecvare la capital și proveniența resurselor financiare atrase de către entitățile înregistrate în Registrul organizațiilor de creditare nebancare autorizate.     Astfel, organizațiile de creditare nebancară  înregistrate în Registrul OCN autorizate vor prezenta, până la data de 15 iulie 2021, la adresa electronică ruslan.balan@cnpf.md și pe suport de hârtie, informația privind sursele atrase (împrumuturi/credite/investiții)

Termenul contractului de locațiune a activelor neutilizate ale întreprinderilor de stat sau municipale și ale societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare, cu excepția activelor din cadrul parcurilor industriale, este extins de la un an la trei ani.   În Monitorul Oficial din 10 septembrie curent a fost publicată Legea nr. 99 din 24 august 2021 pentru modificarea Legii nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, fiind concretizate categoriile de bunuri care nu pot fi obiect al privatizării.

În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donație se consideră că a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării. Astfel, persoana fizică care face donație un bun, în scopuri fiscale va constata venit.   Venitul în scopuri fiscale va fi evaluat la valoarea maximă din baza valorică ajustată a bunului donat sau prețul lui de piață la momentul donării. La determinarea obiectului impozabil cu impozitul pe venit, se va lua în calcul baza valorică a bunului donat care, la rândul său, se constată în conformitate cu prevederile art. 42 din CF.  

Cum poate fi reflectată în evidența contabilă datoria sau creanța generată de hotărârea unei instanțe de judecată? Reprezintă sau nu respectiva hotărâre un document primar, în baza căruia pot fi contabilizate faptele economice? Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite în continuare.

Legea nr.174 din 11 noiembrie 2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului ce stabilește condițiile de efectuare de către investitori a activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului a intrat în vigoare, fiind publicată în Monitorul Oficial din 19 noiembrie curent.   Astfel, orice investitor potențial, anterior efectuării activităților investiționale în domeniile de importanță pentru securitatea statului sau activităților al căror obiect constituie bunuri de importanță pentru securitatea statului, va fi obligat să obțină de la Consiliu pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională o aprobare prealabilă. 

 În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:    a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;      b) nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151);      c) reprezentanţă permanentă;

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași aticol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

Ținând cont de survenirea termenului de depunere a declarațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2020 de către persoanele fizice ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, s-au accentuat mai multe neclarități în partea ce ține de aplicarea scutirilor în cazul persoanelor care au obținut venituri ce depășesc 360 mii lei pe parcursul anului.   Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) CF (redacția în vigoare pentru anul 2020), fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală în sumă de 24 mii lei pe an.

Serviciul Fiscal de Stat a înaintat pentru consultări publice proiectul Ordinului SFS cu privire la modificarea Ordinului SFS nr.427/2018 cu privire la stabilirea modului, structurii şi termenelor de prezentare a informației de către subiecții nominalizați1 în art.92 şi art.22611 din Codul fiscal (CF).

Prețurile maxime de comercializare cu amănuntul a principalelor produse petroliere se vor stabili se către Agenția Națională de Reglementare în Energetică în baza Metodologiei de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere. Totodată ANRE ar putea ajusta marja comercială în cazul apariției unor factori care nu puteau fi prevăzuți în momentul aprobării, dar nu mai mult de 10% din media efectiv înregistrată de operatori.

Astăzi, 25 iunie, secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, a avut o întrevedere cu membrii Camerei de Comerț Americane din Republica Moldova (AmCham), în cadrul căreia părțile au discutat  subiecte de interes pentru mediul de afaceri în scopul excluderii unor neclarități în aplicarea normelor fiscale și contabile. De asemenea, au fost expuse viziunile Ministerului Finanțelor ce vor fi prioritare în următorul exercițiu al politicii fiscale, menite să asigure o legislație fiscală certă și echitabilă.

În contextul implementării măsurilor de îmbunătățire a eficacității cheltuielilor bugetare, dezvoltării și utilizării metodelor de finanțare a cheltuielilor orientate către rezultat, utilizării eficiente și transparente a mijloacelor bugetare în conformitate cu prioritățile politicii statului, sarcina principală

În contextul accelerării proceselor de globalizare și simplificării circulației transfrontaliere a mijloacelor financiare și a capitalurilor, schimbul reciproc de informații între state cu privire la activele financiare deținute de persoane fizice și persoane juridice pe teritoriul unui stat străin a devenit o necesitate stringentă pentru combaterea fraudei și evaziunii fiscale, precum și pentru consolidarea capacităților administrațiilor fiscale de colectare a impozitelor și taxelor.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, Impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

Prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 156/2024 (în continuare – OMF nr. 156/2024) a fost aprobat Modul de achitare şi evidentă a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2025. Reieșind din prevederile OMF nr. 156/2024, achitarea plăților la bugetul public naţional (în continuare – BPN) în anul 2025 se efectuează în mare parte

În vederea aducerii unor clarități asupra tratamentului fiscal aplicat împrumutului îndreptat ca aport suplimentar în capitalul social, în prezentul articol se va examina regimul fiscal aferent tranzacției respective. Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) stabilește cadrul normativ de bază, principiile și cerinţele generale și mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii și raportării financiare în Republica Moldova.