Pe data de 27 octombrie, ultima duminică a lunii octombrie, Republica Moldova va trece la ora de iarnă, transferând acele ceasornicului cu o oră înapoi. Astfel, ora 4:00 a dimineții va deveni ora 3:00, anunță Guvernul. Trecerea la ora de iarnă este efectuată în conformitate cu propunerea Comisiei Economice Europene, concomitent cu statele-membre ale Comunității Europene. Reamintim că, în martie 2019, Comisia Europeană a votat pentru renunţarea la schimbarea orei începând cu anul 2021 din motiv că trecerea la ora de iarnă poate afecta organismul uman. Astfel, fiecare stat membru al UE va putea alege dacă să rămână la ora permanentă de vară sau la cea de iarnă. Despre aceasta,țările UE trebuie să informeze Comisia până în luna aprilie 2020.

Serviciul Fiscal de Stat a aprobat Regulamentul privind luarea la evidență fiscală/încetarea activității în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și a obiectelor regnului vegetal, desfășurate de persoanele fizice rezidente (Regulament). Amintim că, acest gen de activitate a fost introdus prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019, Codul fiscal (CF) fiind completat, la Titlului II, cu capitolul 103 — „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal” (în continuare — produse din horticultură) ce reglementează aplicarea, subiectul și obiectul regimului, metodele de evidenţă și regimul fiscal al acestora.

Persoana fizică D. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către compania aeriană X din RM. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 24 februarie 2017, a achiziţionat de la compania aeriană biletul la cursa Chişinău-Birmingham (Marea Britanie) pentru data de 31 august 2017. Fiind prezent la data indicată la Aeroportul International Chişinău, D. a observat că acest zbor nu apărea pe monitoarele curselor aeriene, motiv pentru care clientul s-a adresat reprezentanţilor companiei X, iar aceştia i-au comunicat despre anularea zborului respectiv. În aceeaşi zi, reclamantul a depus o cerere către reprezentanţa companiei din cadrul aeroportului, iar a doua zi, acesta s-a adresat cu o plângere nemijlocit la sediul companiei aeriene.

Serviciul Fiscal de Stat exprimă regretul pentru situaţia în care un angajat al serviciului este bănuit de implicare într-un caz de corupţie şi comunică va acorda tot sprijinul procurorilor pentru investigarea obiectivă, operativă şi sub toate aspectele a cazului. De asemenea, SFS urmează să analizeze procedurile legale cu privire la suspendarea din funcţie a angajatului pe durata acţiunilor de urmărire penală. SFS reiterează angajamentul vizavi de promovarea unui climat al integrităţii în rândul angajaţilor Serviciului Fiscal de Stat şi toleranţă ZERO corupţiei.

Biroul Naţional de Statistică informează că în anul 2017 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1862,4 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 3,5%. Delimitarea minimului de existenţă pe medii de reşedinţă relevă diferenţe semnificative, cea mai mare valoare fiind înregistrată pentru populaţia din oraşe mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 2072,6 lei sau cu 11,3% mai mult comparativ cu minimul de existenţă pentru alte oraşe – 1861,6 lei şi cu 17,1% mai mult comparativ cu mediul rural – 1770,5 lei.

Vineri, 25 octombrie, a fost desfășurată competiția dosarelor de concurs pentru funcția de director al Serviciului Vamal. Amintim că dosarele au fost depuse de cinci candidați: Vladislav Șveț, Iurie Gorea, Natalia Calenic, Sava Maimescu și Marin Gospodarenco. În urma competiției, doi candidați – Natalia Calenic și Iurie Gorea, au fost admiși la proba finală a concursului pentru funcția de director al Serviciului Vamal, comunică Ministerul Finanțelor. Decizia a fost adoptată de către Comisia de concurs, din componența căreia fac parte Natalia Gavrilița, ministrul Finanțelor, Igor Talmazan, reprezentantul Cancelariei de Stat, Andrei Balan,

Unul dintre angajaţii întreprinderii a prezentat un certificat medical cu privire la aflarea în carantină pe parcursul a 14 zile din luna aprilie 2020 în legătură cu situaţia epidemiologică din ţară. Angajatorul a calculat indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă pentru primele 5 zile și a reflectat în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 cu codul categoriei persoanei asigurate 15311. Ulterior am fost informaţi că indemnizaţia în legătură cu carantina se achită începând cu prima zi din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS). Cum urmează angajatorul să corecteze situaţia dată pentru a exclude suma declarată?

De modul în care autoritățile publice inițiază și desfășoară procedurile de achiziții pentru propriile necesități, în mare parte, depinde eficiența utilizării banilor publici. Pierderile rezultate din achizițiile publice afectează grav dezvoltarea infrastructurii și serviciilor publice, ducând la deteriorarea mediului de afaceri și, nu în ultimul rând, afectând calitatea vieții cetățenilor. De asemenea, achizițiile publice reprezintă un domeniu propice pentru manifestarea corupției, care prin efectele multiple și complexe ale acesteia erodează statul pe toate dimensiunile sale.

Este posibilă validarea popririi asupra mijloacelor băneşti datorate debitorului de către un terţ, care au apărut după intentarea procesului de insolvabilitate, în caz de neîndeplinire de către terțul poprit a obligaţiilor ce îi revin pentru efectuarea popririi? În conformitate cu art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), poprirea este procedura prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către o a treia persoană. Înființarea popririi, executarea, precum și validarea acesteia este reglementată de art. 126 din Legea nr. 149/2012.

Ieri, 15 aprilie 2019, Agenția Națională Transport Auto (ANTA), care este și autoritate competentă în domeniul siguranței ocupaționale, a comunicat că, din data de 15 iunie 2019, va prelua de la Inspectoratul de Stat al Muncii atribuțiile de cercetare a accidentelor de muncă din unitățile de producere și de prestări servicii, a căror activitate este reglementată de legislația din domeniul transportului rutier. Astfel, în cadrul ANTA este instituit Serviciul control și siguranță ocupațională (mun. Chișinău, str. Aleea Gării,6, et.4, bir.406, telefon de contact 022 497 807). De competența inspectorilor de muncă ai acestui Serviciu va ține, inclusiv, cercetarea accidentelor de muncă.

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (asigurare RCA) este cel mai utilizat produs de asigurare din RM, ceea ce se explică prin faptul că, în primul rând, acestea sunt asigurări obligatorii pe teritoriul țării, dar și prin numărul semnificativ al accidentelor auto ce se soldează cu pagube și vătămări corporale. Asigurările RCA reprezintă un mijloc de protecție a populației în cazul celor mai frecvente accidente și au ca scop acoperirea prejudiciului produs de persoana asigurată unor terțe persoane, în condițiile în care acesta se face responsabil potrivit legislației. Spre deosebire de asigurările de bunuri, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA intervine și o a treia persoană - terțul păgubit.

Ministerul Finanțelor a comunicat că la concursul pentru funcția de director al Serviciul Vamal s-au înscris 22 candidați, dintre care 21 au depus dosarul în termen (până la 30 septembrie 2019), iar un candidat – după expirarea acestuia. La următoarea etapă, Comisia de concurs va verifica respectarea de către candidați a criteriilor de eligibilitate, aprobate prin Ordinul nr. 117 al ministerului din 2 septembrie curent privind aprobarea Regulamentului de desfășurare a concursului privind selectarea directorului Serviciului Vamal, iar concursul a fost anunțat pe data de 3 septembrie.

Efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare. În cazul în care solicită prestarea muncii suplimentare, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de muncă, inclusiv cele privind securitatea și sănătatea în muncă.

În Moldova volumul vânzărilor serviciilor de telefonie fixă în ianuarie – septembrie curent s-a redus cu 21 la sută şi a constituit 530,7 mil. lei.

În Monitorul Oficial din 10 mai curent a fost publicat Ordinul SFS nr. 194 din 25 aprilie 2019 privind aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de comunicare a actelor emise de Serviciul Fiscal de Stat. Documentul a fost elaborat în scopul stabilirii modului de aducere la cunoștință a actelor emise de SFS, precum și a citațiilor. Astfel, conform Regulamentului, actele SFS se expediază destinatarului prin poștă, după caz, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care să asigure transmiterea și confirmarea primirii actului, cum ar fi – telegramă, fax sau e-mail ori se înmânează personal destinatarului.

În nouă luni ale anului curent volumul total al vânzărilor serviciilor de acces la Internet mobil în bandă largă a sporit cu 29% și a însumat 664,5 mil. lei.

Entitățile din sistemul bugetar sunt obligate să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2021 pe suport de hârtie și  în format electronic, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD) strict în termenele stabilite pentru autoritățile  publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale în Anexele 1 și 2 la OMF nr. 144 din  09.12.2021 și variază între 14 februarie și 3 martie 2022. La  rândul lor, conform pct. 2 din ordinul menționat, conducătorii autorităților publice centrale, șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) pentru asigurarea  prezentării rapoartelor financiare pentru anul 2021 în termenele menționate stabilesc termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru entitățile bugetare subordonate.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

Ministerul Finanțelor a anunțat elaborarea proiectului Hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe, aprobat prin HG nr. 500 din 12.05.1998. După cum a comunicat entitatea publică, inițierea elaborării proiectului de hotărâre dat are drept scop revizuirea procedurii de casare a bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe de către societățile comerciale, în capitalul social al căror statul sau unitățile administrativ-teritoriale dețin cote de participare, întreprinderile de stat și municipale, autoritățile/instituțiile bugetare și autoritățile/instituțiile publice la autogestiune, inclusiv prin simplificarea unor etape aferente procesului.

Expedierea şi înmânarea contribuabililor a actelor emise de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) este reglementată de prevederile art.1291 din Codul fiscal și ale Regulamentului cu privire la procedura de comunicare a actelor emise de Serviciul Fiscal de Stat, aprobat prin Ordinul SFS nr.194 din 25.04.2019 (în continuare – Regulament). Față de anumite categorii de contribuabili, Codul fiscal prevede norme speciale în partea ce ține de comunicarea SFS cu aceștia și aducerea la cunoștință a actelor emise de SFS. Categoria respectivă de contribuabili este prevăzută la art.187 alin.(21) din Codul fiscal1 și include contribuabilii care sunt obligați să prezinte darea de seamă fiscal, utilizând metode automatizate de raportare electronică.