Codul vamal va fi completat cu noțiunea de autovehicul de colecție de interes istoric sau etnografic. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice un proiect de lege, scopul căreia este implementarea prevederilor Legii nr.275/2018 pentru modificarea Legii nr.172/2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor și aducerea cadrului legislativ în concordanță cu prevederile acesteia. Proiectul prevede și modificări la Codul fiscal. În partea ce ține de cotele accizei pentru mijloacele de transport (anexa nr.2 la Capitolul IV din CF) se propune a fi completată cu următoarele poziții tarifare:

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în 15 decembrie 2017 cu nr. 287 Legea contabilităţii şi raportării financiare (Legea nr. 287), care a fost publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 1-6 din 05.01.2018. Aceasta urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2019 şi reprezintă un interes deosebit pentru toți cei pe care îi vizează, deoarece vine cu unele inovații în comparație cu Legea contabilității 113/2007 (republicată în MO al RM, 2014, nr. 27–34).

În conformitate cu prevederile art. 18 lit. j) din Codul fiscal, venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic se consideră sursă de venit impozabilă.

Principalele provocări şi realizări ale Proiectului de Asistenţă Tehnică pentru Îmbunătăţirea Reformei Managementului Finanţelor Publice în Republica Moldova, de care a beneficiat Ministerul Finanţelor, au fost punctate la evenimentul de închidere a proiectului. Conform informației oferite de Ministerul Finanțelor, pe parcursul implementării proiectului au fost aduse îmbunătăţiri efective reglementărilor, sistemelor şi proceselor în administrarea şi gestionarea bugetar-fiscală, în transparenţa bugetară şi accesul public la informaţii, gestionarea investiţiilor publice, dezvoltarea eficienta a datoriei de stat si dezvoltarea pietei interne a valorilor mobiliare de stat, evidenţa contabilă a autorităţilor publice şi evaluarea riscurilor bugetar-fiscale.

Serviciul Fiscal de Stat dă start unei campanii de sensibilizare a societății, de atenționare a populației asupra aspectelor obligatorii ale unui bon fiscal veridic. Astfel, până la finele anului curent, SFS va desfășura un complex de acțiuni în cadrul căruia va fi mediatizat și un spot video social în care cetățenii sunt îndemnați să nu fie indiferenți — să solicite bonul de casă. Concomitent, în spot se atenționează asupra elementelor unui bon fiscal veridic, astel, sensibilizând cetățenii cum să distingă un bon fiscal adevărat și o notă de evidență internă. În scopul unei informări mai profunde, SFS a creat un ghid video în care un specialist din cadrul SFS va relata despre elementele esențiale ale unui bon fiscal.

Desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător va fi permisă până la 31 decembrie 2022. Parlamentul a votat astăzi, în prima lectură, extinderea acestui termen, care, potrivit art.4 alin. 12 al Legii cu privire la patenta de întreprinzător, era preconizat până la 31 decembrie 2019. Este vorba despre două inițiative legislative, care au fost comasate. Esența lor constă în extinderea termenului cu încă trei ani, pentru asigurarea continuității activității titularilor de patentă și susținerea micilor întreprinzători. Autorii consideră că extinderea termenului va oferi dreptul patentarilor să activeze legal în continuare, va asigura menținerea locurilor de muncă existente și creșterea volumului de vânzări pe piața internă de consum.

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 au fost anulați ca plătitori ai TVA 720 de agenți economici, potrivit datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Cifrele sunt în creștere comparativ cu aceeași perioadă din anul 2018, când acest statut a fost anulat pentru 349 de contribuabili. Datele publicate arată că, din numărul total de 720 de contribuabili care au pierdut statutul respectiv, 467 sunt agenți economici din Chișinău: • Sectorul Centru –113 • Sectorul Râșcani – 140 • Sectorul Buiucani – 53 • Sectorul Ciocana – 68 • Sectorul Botanica – 93.

VENITURILE ENTITĂȚII STRĂINE. Partea II Partea I. CF prevede, în art.70, că întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut: în RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; peste hotarele RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă, la determinarea venitului impozabil al nerezidenților: se va ține cont numai de venitul obținut în RM și se va permite deducerea numai a acelor cheltuieli, care vizează direct venitul menționat, supus impunerii în RM.

De astăzi, 1 noiembrie 2018, angajații în cadrul instituţiilor de forţă îşi vor realiza dreptul la tratamentul balneosanatorial prin intermediul Caselor teritoriale de asigurări sociale (CTAS) din raza domiciliului. Ca rezultat, va decădea necesitatea deplasării beneficiarilor, de la locul de domiciliu al persoanei până la CNAS Chişinău, ceea ce va exclude cheltuielile de deplasare şi va asigura economisirea timpului de deservire a beneficiarilor, comunica Casa Națională de Asigurări Sociale.

Conform prevederilor art. 947 din Codul civil (CC), clauza penală este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun (penalitate). Aceasta poate garanta numai o creanţă valabilă. Penalitatea poate fi stipulată în mărime fixă sau sub forma unei cote din valoarea obligaţiei garantate prin clauza penală, sau a părţii neexecutate, inclusiv sub forma unei dobânzi de întârziere. Totodată, părţile pot conveni asupra unei penalităţi mai mari decât prejudiciul.

Principii de aplicare Potrivit principiilor generale de determinare a valorii în vamă, prima și principala bază pentru stabilirea valorii în vamă este ,,valoarea de tranzacție”, aşa cum este definită în Articolul 1 din Acordul privind aplicarea Articolului VII al Acordului General pentru Tarife şi Comerţ, GATT 1994 (în continuare – Acord) și, respectiv, art. 11 din Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr.1380/1997).

Intermediarilor în asigurări/reasigurări le este interzisă încasarea remunerărilor, comisioanelor sau altor plăți la intermedierea contractelor de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă și externă, anunță Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) prin circulara privind aplicarea Legii nr. 273 din 29 noiembrie 2018 pentru modificarea unor acte legislative. De asemenea, documentul prevede că brokerul de asigurare sau de reasigurare este privat de intermediere a contractelor de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă și externă în numele și pe cheltuiala asigurătorului.

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

Firma A încheie contract de investiţii în imobil cu Firma B, la pret de 10 mii lei. Ulterior, Firma A cesionează dreptul asupra imobilului Firmei C. Are dreptul Firma A sa cesioneze firmei C imobilul la un pret mai mic, presupunem, de 9,5 mii lei? Care sunt urmările fiscale?

Direcţia generală de evidenţă a contribuabililor a Casei Naţionale de Asigurări Sociale comunică tuturor plătitorilor de contribuţii că în ultima zi lucrătoare a anului bugetar nu se acceptă operaţiuni de încasări şi plăţi bugetare, fiind efectuate doar operaţiuni interne şi de încheiere a anului bugetar. Prevederea se conține în Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2015. Amintim că, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 89 din 24 ianuarie 2018 cu privire la transferul unor zile de odihnă în anul 2018, zilele de 24 şi 31 decembrie 2018 se consideră zile de odihnă, iar zilele de 8 şi 15 decembrie 2018 sunt zile lucrătoare.

Comentând la ședința guvernului inițiativa legislativă a Președintelui Igor Dodon, privind anularea legii despre emiterea obligațiunilor de stat pentru executarea de către Ministerul Finanțelor a angajamentelor ce rezultă din garanțiile de stat din 17 noiembrie 2014 și 1 aprilie 2015, Premierul Pavel Filip a amintit că această lege a fost contestată atât de Partidul Socialiștilor, cât și de avocatul poporului la Curtea Constituțională, care a respins sesizările și a recunoscut documentul conform legii supreme.

Declaraţia persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune. În contextul declarării stării de urgență, potrivit prevederilor pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției nr.3 cu modificări a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM, termenul de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător a fost extins până la 29 mai 2020.

Publicația Periodica ”Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea recomandărilor privind completarea anexelor 1D și 2D din Declarația VEN12. Pentru o bună însușire a celor expuse în continuare, sugerăm utilizatorilor noștri să ia cunoștință și de partea publicată anterior. Capitolul I.

În primul trimestru al anului curent, au fost primite în audiență de către conducerea Serviciului Fiscal de Stat 166 de persoane, potrivit datelor informative privind funcţionarea sistemului de petiţionare. Comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, numărul acestora a crescut cu 17, în primul trimestru din 2018 fiind primiți în audiență 149 de contribuabili. Totodată, în perioada lunilor ianuarie-martie 2019, în adresa Direcţiei securitate internă şi anticorupţie a SFS au parvenit 9 petiții, în scădere cu 50 comparativ cu primele trei luni ale anului 2018, în care au fost primite spre examinare 59 de petiții.

Publicația periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea articolelor ce aduc utilizatorilor noștri claritate în modul de aplicare a prevederilor Codului civil modernizat, care va intra în vigoare din 1 martie 2019. Amintim că primul articol a fost plasat de noi imediat după adoptarea în lectura a doua a acestui important act. Al doilea articol, tematica căruia este regimul contractului de vânzare-cumpărare, a fost oferit cititorilor la inceputul lunii ianuarie curent, iar astăzi vă prezentăm aspectele ce țin de mijloace de apărare ale creditorului în caz de neexecutare a obligației.