Câștigul salarial mediu lunar nominal brut pentru anul 2021 în Moldova a constituit 9115,9 lei, fiind în creștere cu 12,4% față de anul 2020. Totodată, indicele câștigului salarial real în anul precedent față de anul 2020 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial brut și indicele prețurilor de consum) a fost de 106,9%, informează Biroul Național de Statistică.   Datele oficiale demonstrează că, în trimestrul IV al anului 2021, câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare a constituit 9767,6 lei, fiind în creștere cu 10,2% față de trimestrul IV al anului precedent și cu 6,5% – față de trimestrul III/2021. Indicele câștigului salarial real în perioada analizată față de trimestrul IV/2020 a fost de 98,7%.

La entitățile avicole cu ciclu închis de producție puișorii eclozionați din secțiile de incubație timp de 12 ore sunt transferați în etapa de creștere a tineretului

Procedura de insolvabilitate prevede abilitatea legală a administratorului procesului de insolvabilitate în analiza clauzelor contractelor debitorului,

Prezentul articol, în care sunt abordate aspectele-cheie ce urmează a fi luate în considerare la auditarea estimărilor contabile: cerințele ISA 540 (revizuit) „Auditarea estimărilor contabile și a prezentărilor de informații aferente” (în continuare – ISA 540 (revizuit)) și modul de abordare de către auditor a cerințelor înaintate, este o continuare a articolului publicat în numărul precedent al revistei

Deseori contribuabilii se confruntă cu incertitudini privind aplicarea regimului general sau a regimului fiscal al agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, stabilit de cap. 7/1 din CF (în nuare - regimul SIMM), în cazul în care aceștia ating un volum al venitului în mărimea ce depășește 1,2 mil. lei.

Automobilul ce aparține întreprinderii a fost avariat în urma producerii unui accident rutier. Compania de asigurări a achitat despăgubiri pentru daunele produse. Sumele primite ca despăgubire de asigurare, îndreptate pentru procurarea proprietății an

În conformitate cu art.11 alin.(2) din Legea nr.1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, categoriile de mărfuri ce cauzează poluarea mediului în procesul utilizării sunt următoarele:

29.1.8.44 Poate fi aplicată facilitatea stabilită de art. 49 lit. b) în raport cu venitul obținut din înstrăinarea cotelor de participație deținute în capitalul social al unei persoane juridice?

În conformitate cu art. 177 din Codul fiscal, în cazul admiterii restanței, obligația fiscală poate fi stinsă prin executare silită, care se efectuează în modul stabilit de Capitolul 9 al Titlului V din Codul fiscal (CF). În acest sens, art. 1324 alin. (8) și art. 195 alin. (1) din CF stabilesc că atribuția și prerogativa executării silite a restanțelor aparține Serviciului Fiscal de Stat (în continuare - SFS), care este abilitat cu această funcție și în cazul altor plăți restante față de bugetul public național potrivit legii (ex. contribuțiile obligatorii în Fondul Viei și Vinului, conform art. 323 alin. (10) și (11) din Legea viei și vinului nr. 57/2006; creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, în temeiul art. 175 alin. (2) din Codul administrativ).

Reglementările fiscale aferente TVA în cazul serviciilor prestate prin intermediul reţelelor electronice de către nerezidenți pentru cetățenii RM reprezintă un aspect relativ nou pentru țara noastră.   În conformitate cu prevederile art.58 paragraf (1) lit.c) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (în redacția actualizărilor din 15.07.2021), locul prestării serviciilor prestate pe cale electronică, precum cele prevăzute în anexa II, către o persoană neimpozabilă este locul unde respectiva persoană este stabilită, își are domiciliul stabil sau reședinţa obișnuită.

Veniturile în bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit în 11 luni ale anului curent 42,0 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 6,1 mld lei sau cu 17,3 % în raport cu perioada similară a anului precedent.   Astfel, în bugetul de stat au fost încasate 17,7 mld. lei, ceea ce constituie cu 2,7 mld. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sau o creștere cu 18,1 %.   

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

Începând cu 1 ianuarie 2023, prin modificările operate în legislația fiscală prin Legea 356/2022, în Codul fiscal s-a introdus o reglementare nouă aferentă amânării achitării impozitului pe venit pentru unele categorii de contribuabili - art.87 alin.(1/1).

Având în vedere că ziua de 25 decembrie 2022 este zi de odihnă, data de 26 decembrie reprezintă termenul-limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în bugetul asigurărilor sociale de stat, reiterează Casa Naţională de Asigurări Sociale.

În contextul implementării măsurilor de îmbunătățire a eficacității cheltuielilor bugetare, dezvoltării și utilizării metodelor de finanțare a cheltuielilor orientate către rezultat, utilizării eficiente și transparente a mijloacelor bugetare în conformitate cu prioritățile politicii statului, sarcina principală

Legea nr. 90 din 7 aprilie 2022, prin care au fost operate modificări în art.6 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, a fost publicată astăzi, 22 aprilie, în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare.   Noile prevederi extind drepturile întreprinderilor ce țin de efectuarea tranzacțiilor în numerar. Astfel, pe lângă permisul de încasare de la cetățeni a plăților în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate, legislația prevede expres și dreptul de efectuare în raport cu persoanele fizice a plăților în numerar în sumă ce nu depășește 10000 de lei lunar pentru achiziționarea deșeurilor de metale feroase și neferoase pe teritoriul Republicii Moldova.

Reexaminarea dreptului la pensie ar putea fi efectuată și pentru persoanele care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie de dizabilitate, precum și în cazul survenirii unor modificări ce vizează stagiul de cotizare, dar și în cazul completării cadrului legal cu circumstanțe ce țin de perioade necontributive și de activități care au fost realizate până la stabilirea/reexaminarea pensiei.   În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă prin care se propun modificări la Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii și la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, ce au ca scop asigurarea funcționării unui sistem de asigurări sociale echitabil și sustenabil financiar pe termen lung.

La 30 noiembrie 2021, activele oficiale de rezervă au constituit $3 781,4 mil., în descreștere cu $266,88  mil. în comparație cu 29 octombrie 2021, când acestea au însumat $4 048,3 mil.   Diminuarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de:   intervențiile nete pe piața valutară internă sub formă de vânzări de valută: $237,13 mil.; deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA: $38,53 mil.;

Întreprinderea a colectat fier uzat de la persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător; achitarea a avut loc în luna decembrie 2021 și ianuarie 2022. Ce obligații fiscale rezultă pentru persoana juridică? Urmează a fi întocmit actul de achiziție? Prevederile art. 44 alin. (1) lit. a) și (2) lit. a) din Codul fiscal, stabilesc că pentru persoanele fizice care  nu desfăşoară activitate de întreprinzător se aplică metoda de evidență contabilitatea de casă. Prin contabilitate de casă se înțelege metoda conform căreia venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obținut în mijloace băneşti sau sub altă formă. 

De la 1 iulie 2022, salariul minim pe ţară poate fi stabilit în cuantum de 3500 lei lunar pentru un program complet de lucru de 169 de ore (în medie pe lună), ceea ce reprezintă 20,71 lei pe oră, stabilește proiectul hotărârii Executivului elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul ce vine cu propunerea de operare a modificărilor și abrogarea unor hotărâri ale Guvernului a fost examinat în cadrul ședinței din 5 mai 2022 a secretarilor de stat ai ministerelor și prevede abrogarea Hotărârii Guvernului nr.165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, cu transferarea indicării sumei minime de remunerare a muncii în HG nr.550/2014 privind stabilirea cuantumului salariului minim pe ţară.