Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

Serviciul Fiscal de Stat informează că, începând cu 1 ianuarie 2021, la efectuarea livrării impozabile în cadrul achiziţiilor publice de valoare mică pe teritoriul ţării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura). Aceste prevederi nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale. Menționăm că, în conformitate cu Legea nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice, achiziţia publică reprezintă procurarea, prin intermediul unui contract de achiziţii publice, de bunuri, de lucrări sau servicii de către una sau mai multe autorităţi contractante de la operatorii economici selectaţi de acestea, indiferent dacă bunurile,

În conformitate cu prevederile art.33 alin.(3) din Legea contabilității și raportării financiare nr.287 din 15 decembrie 2017 (în continuare - Legea nr. 287/2017) entitățile de interes public sunt obligate să prezinte situațiile financiare individuale, raportul conducerii şi raportul auditorului, în termen de 120 de zile de la ultima zi a perioadei de gestiune, iar celelalte entități, cu excepția entității de interes public, sunt obligate să prezinte situațiile financiare individuale, raportul conducerii și raportul auditorului, după caz, în termen de 150 de zile de la ultima zi a perioadei de gestiune.

În Registrul de stat al persoanelor juridice și în Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali ar putea fi incluse datele despre beneficiarii efectivi ai persoanelor juridice, sucursalelor acestora și ale persoanelor fizice întreprinzători individuali, împreună cu fondatorii (asociații) și administratorii acestora.   În Monitorul Oficial din 15 octombrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 251 din 13 octombrie 2021 cu privire la aprobarea Avizului la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, prin care Executivul a susținut conceptual inițiativa legislativă.

Ieri, 23 noiembrie, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021. La elaborarea documentului au fost luate în considerare  propunerile înaintate de mediul de afaceri, autoritățile publice și alte părți interesate, fiind propuse modificări la unele acte normative, care PP„Monitorul fiscal FISC.md” le va publica astăzi, ținând cont de argumentarea expusă în nota informativă a proiectului.   Astfel, intervențiile propuse în Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi se referă la măsurile de diminuare a numerarului în economie.  

Începând cu 1 ianuarie 2022 sunt puse în aplicare noi Cerințe cu privire la înregistrarea echipamentelor de casă și de control (ECC) în Registrul de evidență a ECC. Cerințele au fost stabilite la 10 iunie 2021 prin Decizia Comisiei interdepartamentale pentru ECC nr. 26-11/1-19/01-2021. Modificarea Cerințelor față de ECC a fost necesară pentru a pregăti implementarea Sistemului Informațional "Monitorizarea electronică a vânzărilor" (MEV). MEV reprezintă transmiterea datelor despre tranzacțiile de comerț și prestări servicii către Serviciul Fiscal de Stat în timp real.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), partea II în nr. 5 (60), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 8.1: Tratamentul aplicat, în conformitate cu Acordul, creditelor referitoare la tranzacțiile anterioare   1. Care este, în conformitate cu Acordul, tratamentul aplicat creditelor referitoare la tranzacțiile anterioare, atunci când se evaluează mărfurile cărora li se aplică aceste credite? 2. Comitetul tehnic de evaluare în vamă a exprimat următorul aviz:

Potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 845/1992, întreprinderea are dreptul să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate, efectuate începând cu 01 mai 2021.    Prin urmare, articolul 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, prevede că faptul economic este o tranzacție, operațiune, eveniment care a modificat sau poate modifica activele, capitalul propriu, datoriile, veniturile, costurile și/sau cheltuielile entității.

Urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative publicată în MO nr. № 456-459 din 30 decembrie 2022.

Cum a fost menționat în articolele publicate anterior în revista „monitorul fiscal FISC.md” (nr. 5 (75) și nr. 6 (76), anul 2022), asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) întocmesc și prezintă situațiile financiare, rapoartele specifice și Notele la situațiile financiare, care cuprind anexele și nota explicativă conform Legii contabilității și raportării financiare nr.

Circa 1500 de antreprenori, investitori, importatori și finanțatori din 24 de țări ale lumii participă la cea de-a VI-a ediție a evenimentului Moldova Business Week (MBW) ce se desfășoară la Chișinău în perioada 13-16 noiembrie curent. Acesta este considerat unul dintre cele mai importante evenimente economice din țara noastră, fiind consacrat mediului de afaceri, promovării exportului și atragerii investițiilor. MBW este organizat începând cu anul 2014 de către Ministerul Economiei și Infrastructurii și Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului, iar din anul 2018 organizatorul este Agenția de Investiții.

Agenția de turism a procurat de la agentul economic nerezident (turoperator) servicii de cazare. Urmează agenția turistică să reflecte la venituri comisionul primit urmare al acestei tranzacții? Potrivit art.12 din Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova nr. 352-XVI din 24.11.2006 (Legea nr. 352/2006), agenţiile de turism pot desfăşura următoarele activităţi:

În cadrul concursului „Loteria fiscală” participă tranzacțiile efectuate cu carduri emise de băncile comerciale licențiate din Republica Moldova.

 Cine sunt subiecții care au obligația să respecte normele și plafoanele stabilite pentru reducerea circulației numerarului în economie? Se aplică plafonul de limitare a plăților față de achitările efectuate către nerezidenți? Este plafonată efectuarea operațiunilor de depunere/extragere a mijloacelor bănești din conturi? Cine este pasibil sancționării pentru nerespectarea limitei de achitare în numerar? Cum determinăm obligația de instalare a terminalelor de plată fără numerar? Cititorii noștri continuă să pună aceste și alte întrebări, deși subiectul a fost dezvăluit pe paginile publicației noastre anterior. Astfel, reiterăm că, din 1 mai 2021, întreprinderile sunt în drept să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.

Normele privind raportarea către I.P. „Consiliul de supraveghere publică a auditului” a încălcărilor reglementărilor în domeniul auditului situațiilor financiare (în continuare – Norme) au fost aprobate de Comitetul de supraveghere a auditului1 prin Decizia nr.19 din 15 decembrie 2022 și, fiind publicate în MO, au intrat în vigoare la 24 ianuarie 2023.

Colectarea, verificarea și analizarea informațiilor privind relațiile financiare și economice ale persoanelor fizice și juridice legate de activitatea de spălare a banilor și infracțiunile asociate acestora va fi efectuată prin intermediul sistemului informațional automatizat de informare și comunicare privind prevenirea și combaterea spălării banilor – SIA ICCSB.   În cadrul ședinței Executivului din 20 ianuarie 2021 a fost aprobat proiectul hotărârii pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de ținere a Registrului electronic al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, care este format din SIA ICCSB.

Conform art. 3 din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe nr. 1466/1998, agenții economici rezidenți ai RM, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să înregistreze în conturile lor din băncile licențiate ale RM încasările de la export, sumele transferate în avans pentru importul neefectuat, să efectueze importul de mărfuri şi servicii în urma plăţilor pentru import sau să repatrieze mijloacele băneşti şi/sau materiale în urma altor tranzacţii economice externe (în continuare – repatrierea mijloacelor băneşti şi materialelor) în termenele stabilite. Nerespectarea lor se sancţionează cu amendă, aceasta fiind aplicată agenţilor economici.

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.

Cum poate fi reflectată în evidența contabilă datoria sau creanța generată de hotărârea unei instanțe de judecată? Reprezintă sau nu respectiva hotărâre un document primar, în baza căruia pot fi contabilizate faptele economice? Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite în continuare.

În ianuarie-iunie 2019 profitul net al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) s-a ridicat la 2,51 mld. lei față de o pierdere de 711,48 mil. lei în aceeași perioadă cu un an mai devreme. Datele sunt publicate în raportul financiar al BBNM pentru primele 6 luni curent. În același timp, profitul BNM, supus distribuției (rezultatelor anului), în ianuarie-iunie 2019 s-a ridicat la 281,16 mil. lei față de 24,03 mil. lei pentru aceeași perioadă din 2018. Potrivit informaţiilor oficiale, veniturile din dobânzi ale BNM pentru plasamentele pe termen scurt în prima jumătate a anului 2019, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, au scăzut cu 12,9% — de la 147,89 mil. la 128,9 mil. lei.