În baza contractului de comodat, întreprinderea a primit mijloace fixe destinate utilizării în procesul de producție. În cadrul desfășurării activității, entitatea a înregistrat cheltuieli de reparație pentru schimbarea unor piese în utilajele primite în comodat. Cheltuielile suportate vor fi deductibile în scopuri fiscale? Cum urmează a fi calculată limita de 15% din suma contractului dacă clauzele contractuale reglementează luarea în folosință cu titlu gratuit?

Serviciul Fiscal de Stat informează despre efectuarea modificărilor în Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici – forma VEN12, conform Ordinului Ministrului finanțelor nr.99/2023.

Perfectarea actului de predare-primire în cadrul operațiunilor economice este un drept sau o obligație a părților implicate în acestea? Întrebarea încă mai persistă în mediul contabililor, fapt care a generat necesitatea oferirii explicațiilor prezentate în articolul ce urmează, acestea având la bază prevederile legislației în vigoare.    Astfel, unul din cazurile de întocmire a actului de predare-primire reprezintă

Normele privind aplicarea de către entitățile de audit a măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (Norme), aprobate de către Comitetul de supraveghere a auditului prin Decizia nr. 5 din 29 martie 2022, au intrat în vigoare vineri, 8 aprilie 2022, fiind publicate în „MO”.   Conform documentului, Normele se extind asupra entităților de audit, indiferent de forma juridică de organizare, înregistrate în Registrul public al entităților de audit în modul stabilit de Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare și efectuează auditul situațiilor financiare. Obiectivul documentului este de a asista entitățile de audit în respectarea obligațiunilor sale legale

Astăzi, 18 aprilie, a fost lansat proiectul de asistență pentru reforma guvernanței în cadrul întreprinderilor de stat ce urmează a fi implementat în cadrul Agenției Proprietății Publice (APP), cu suportul Fundației Soros Moldova și cu sprijinul Centrului Analitic Expert-Grup.   Proiectul își propune digitalizarea informației despre gestiunea proprietății publice și să consolideze capacitatea APP în vederea aplicării principiilor bunei guvernări în cadrul întreprinderilor de stat. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea comunicării APP cu publicul privind activitatea întreprinderilor de stat, precum și elaborarea unui cadru legal eficient pentru fortificarea guvernanței corporative, în corespundere cu recomandările Fondului Monetar Internațional.

Persoanele înregistrate cu statut de șomer vor putea exercita activități necalificate cu caracter ocazional fără a pierde statutul din motivul prestării muncii de zilier. Guvernul a susținut parțial inițiativa legislativă ce prevede acordarea unor facilități fiscale și sociale acestei categorii de contribuabili.   Proiectul prevede excluderea obligației zilierului de a se încadra în sistemul public de asigurări sociale obligatorii pe bază de contract individual încheiat cu Casa Națională de Asigurări Sociale, ceea ce presupune modificarea Legii nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, care stabilește mecanismul de asigurare a zilierilor. În acest sens, Guvernul propune elaborarea unui nou mecanism de asigurare socială a zilierilor în cazul unor riscuri sociale, cum ar fi șomaj și incapacitate de muncă.

Casa Națională de Asigurări Sociale îndemnă beneficiarii de pensii să depună cererea de reexaminare a pensiei online, accesând bannerul „e-Cerere Reexaminare pensie" sau programându-și online vizita la CTAS conform domiciliului, prin intermediul serviciului „Programare online la CTAS" de pe pagina oficială a autorității.   Potrivit CNAS, începând cu 1 ianuarie 2022 se reexaminează: pensiile pentru limită de vârstă a beneficiarilor care și-au stabilit dreptul la pensie după 1 ianuarie 1999 şi au realizat un stagiu de cotizare după ieşirea la pensie de la 5 la 7 ani;

Cadrul normativ de bază, principiile şi cerinţele generale şi mecanismul regimurilor preferențiale de stimulare a activității de întreprinzător al zonelor economice libere (ZEL) sunt reglementate de Legea nr.440/2001 cu privire la zonele economice libere.

Ministerul Finanţelor este autoritatea publică centrală în domeniul finanţelor publice care asigură gestionarea mijloacelor financiare ale bugetelor componente ale bugetului public naţional (BPN) prin contul unic trezorerial şi prin alte conturi deschise în instituţiile financiare, administrează bugetul de stat şi monitorizează executarea celorlalte bugete componente ale BPN.

În rezultatul procedurii de executare silită, organizația de creditare nebancară, prin intermediul executorului judecătoresc, vinde apartamentul deținut în Republica Moldova de către o persoană fizică nerezidentă. Imobilul este procurat la licitație de către persoană juridică rezidentă. Cum va fi documentată în contabilitate această tranzacție de cumpărătorul imobilului în lipsa vânzătorului?

Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1), potrivit art. 901 alin. (33) din Codul fiscal.

Deseori în aria terenului din care urmează a fi extrase minerale utile se conțin loturi de pământ ce aparțin unei entități agricole, fiind ocupate cu culturi de câmp. În aceste condiții atribuirea terenului pentru extracție  este posibilă cu condiția recuperării pierderilor agricole pe care le suportă proprietarul terenului atribuit.   Legislația în vigoare stabilește că utilizatorul acestui teren (entitatea cu activitate extractivă) este dator să recupereze proprietarului terenului atribuit pierderile agricole care ar apărea din utilizarea terenului în cauză în scopuri agricole: creșterea culturilor de câmp, legumelor, plantațiilor perene (activelor biologice imobilizate).

Acest articol reprezintă o analiză detaliată a metodelor şi operaţiunilor de organizare şi desfăşurare a controlului fiscal în legătură cu reorganizarea și lichidarea agentului economic sau în condițiile suspendării activității acestuia, fiind o continuare a seriei de articole cu privire la controlul fiscal.

În cazul în care persoana întreținută a obținut o moștenire în mărime de 25 000 de lei, va avea dreptul contribuabilul la scutirea pentru persoana întreținută reglementată la art. 35 din Codul fiscal? În conformitate cu art. 35 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF) contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu dizabilităţi severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18 900 de lei anual.

Potrivit modificărilor aprobate la art.20 lit. p1) din Codul fiscal, prin Legea nr. 115 din 15 august 2019 pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997 (Monitorul Oficial nr. 274-278 din 6 septembrie 2019), cîştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în parte în care valoarea fiecărui cîștig nu depășește 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin. (1) din Codul fiscal se consideră surse de venit neimpozabilă.

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu unele excepții, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, aprobate prin Legea

Achitarea sau beneficierea de dobânzi necesită o abordare corectă din punct de vedere al fiscalității, astfel încât contribuabilii, fie că sunt persoane fizice sau juridice, fie că achită sau primesc o dobândă să se asigure că acționează corect la determinarea obligațiilor lor fiscale. Până a trece la examinarea aspectelor fiscale aferente achitării/beneficierii de dobânzi, vom analiza relațiile civile care sunt purtătoare sau generatoare de dobânzi.

Persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2021 până la 30 aprilie inclusiv a anului curent. Reieșind din faptul că data de 30 aprilie 2022 este zi de odihnă, conform prevederilor Codului fiscal, ultima zi de depunere a Declarației CET18 în anul curent este prima zi lucrătoare care urmează după ziua de odihnă – 3 mai 2022, comunică Serviciul Fiscal de Stat.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) liniuța întîi din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12%, din cîştigurile de la jocurile de noroc cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1).

Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) va oferi Republicii Moldova asistență tehnică adițională sub formă de personal și bunuri materiale, precum și eventuale contribuții financiare în valoare totală de până la 10,7 mil. euro pentru finanțarea a două proiecte în derulare – „Consilierea politică a Republicii Moldova” (2,5 mil. euro) și „Întreprinderi și comune puternice pentru Republica Moldova” (8,2 mil. euro).   Proiectul hotărârii de Guvern pentru inițierea negocierilor și aprobarea semnării Înţelegerii întocmite prin schimb de note dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Federale Germania privind cooperarea tehnică a fost aprobat de Executiv în ședința din 20 aprilie 2022.